Concurs Drumurile se cârpesc cu metoda celui mai mic preț

România e patria drumurilor proaste. Infrastructura rutieră e varză, șvaițer, plină de gropi și de cârpeli. Nicăieri în Europa nu se construiește mai prost, mai efemer. Avem de a face cu un fenomen de mare întindere, național, ale cărui cauze țin de sistem. "Autoritățile statului sunt preocupate doar de prețul de construcție al drumurilor, nu și de calitatea lucrărilor. Iar acest fapt se reflectă în caietele de sarcini ale licitațiilor. Criteriul decisiv, pentru care se acordă cele mai multe puncte este prețul cel mai mic. Un asemenea criteriu favorizează firmele care n-au făcut investiții în utilaje și tehnologii moderne, încurajează utilizarea materialelor de proastă calitate, puțin durabile. Companiile străine au profitat cel mai mult de sistemul românesc de licitare. Mergeți pe șantiere și veți vedea că multe dintre ele lucrează cu mașini și utilaje de acum 25 de ani" - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Gheorghe Cristea, șef de șantier și șef al stației Asfalt Dobrogea, de la Ovidiu.
Industria asfaltului de proastă calitate trăiește bine mersi pentru că, firește, acesta este cel mai cerut, având prețul cel mai mic. "Mulți produc asfalt cu calcar, cu spărturi de agregate de râu în compoziție. De aici rezistența mică și lipsa de omogenitate a asfaltului" - explică șeful de șantier.
Legi privind calitatea avem, dar cine controlează cum se construiește și ce materiale ajung în drumuri? Cel mai recent exemplu este al Pasajului Basarab, din București, intrat în exploatare fără avizul Inspec-toratului de Stat în Construcții, pe care Primăria Generală a Capitalei l-a ignorat în ăzul unei întregi națiuni.
Județul Constanța are producători de materiale de construcții care au investit în tehnologii performante și în calitate. Ei au mizat nu doar pe faptul că rețeaua rutieră națională va fi extinsă și modernizată în următoarele două decenii, ci și pe o schimbare de atitudine a instituțiilor statului în privința calității drumurilor și șoselelor.
"Stația de asfalt de la Ovidiu e dotată cu tehnologie de ultimă generație, tehnologia numărul unu în Germania și Europa. Pe de altă parte, este cea mai puternică din județul Constanța. Nu mai există alta cu capacitatea de 240 tone pe oră.
Stația utilizează materie primă din carierele dobrogene, de clasă A, cu coeficient de rezistență de 10 - 11%. Sunt materiale de cea mai înaltă calitate, așa cum se cer la asfaltul pentru autostrăzi. Stația poate produce pentru orice îmbrăcăminte asfal-tică din țară, inclusiv pentru pistele de avioane. A realizat chiar și materialele pentru pistele stadioanelor, care prezintă cerințe de calitate speciale. Întreaga incintă de la Real 2 a fost asfaltată cu materialele noastre, care se comportă excelent.
Utilajele stației asigură o malaxare, o omogenizare excelentă a materiei prime. Iată, avem lucrări peste care au trecut două ierni cu înghețuri și dezghețuri puternice și nu s-a produs nici cea mai mică fisură în asfalt. Eu cred că este timpul ca drumurile României să fie construite cu materiale durabile, să dispară metoda asta de a le cârpi toată ziua. Trebuie să ne comportăm ca europenii, să respectăm calitatea" - a declarat Gheorghe Cristea.
Românii achită o mulțime de impozite și taxe pentru drumuri, dar sistemul pompează banii colectați în firmele care produc prost, de mântuială și care nu fac investiții. Pe spinarea contribuabililor, statul român furajează subcalitatea, lipsa de performanță. 
România are nevoie de o schimbare la nivelul sistemului, care să pună calitatea la baza tuturor investițiilor în infrastructură. Așa cum au fost fixate standarde de cost pe kilometrul de drum, de șosea, de autostradă, trebui să se stabilească și standarde de calitate a materialelor utilizate (ciment, agregate, betoane, mortare, asfalt, metal etc.). Iar asigurarea acestor standarde ar trebui să fie condiție de admitere la licitații.