Fiscalitatea excesivă și discriminările salariale au dereglat grav piața muncii din România
464
Articole de la același autor
Fiscalizarea excesivă a muncii îi afectează pe toți lucrătorii din România. Din câștigul lunar al lucrătorului român, statul percepe 45% sub formă de impozit pe venit și contribuții sociale. Dar nu se mulțumește cu atât. Îi bagă bietului lucrător mâna în buzunar și îi mai ia, din banii rămași, 19% TVA plus alte bune procente sub forma accizelor pe gaze, pe curentul electric, pe carburanți, pe țigări și băutură ori a impozitului pe locuință, pe terenul de sub ea, pe mijlocul auto, pe locul de parcare și pe cel de veci din cimitir. În final, sărmanul rămâne cu mai puțin de 40% din câștigul lunar, din care trebuie să trăiască el și familia sa.
Statul câștigă pe timp de criză
Pe timp de criză, sărăcia în care trăiesc milioane de salariați români s-a adâncit și mai mult. Prețurile de consum s-au majorat cu 13,8%, în luna aprilie 2022, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2021, cea mai mare scumpire înregistrând-o mărfurile alimentare: 16,35%. În topul creșterilor de prețuri s-au aflat: gazele naturale, cu un salt de 85,27%, urmate de: cartofii - 41,84%, combustibili - 35,69%, uleiul comestibil - 35,41%, făină - 27,29%, mălai - 26,70%, energia termică - 22,98%, pâine - 20,32%, energia electrică - 18,82%, serviciile de apă, canal și salubritate - 17,78%, serviciile poștale - 17,50%, ouă - 16.04%, zahăr 15,55%.
De pe urma scumpirilor, bugetul statului are numai de câștigat, întrucât un procent de TVA sau de acciză aplicat la un preț majorat înseamnă un venit mai mare.
Un sistem discriminatoriu
Un sistem discriminatoriu
Guvernanții sunt conștienți de situația gravă în care se găsesc cei mai mulți lucrători români, dar nu iau taurul de coarne să reducă fiscalitatea asupra muncii. Este drept, au făcut câteva excepții pentru unele categorii profesionale. Iată, din februarie 2018, lucrătorii din sectorul IT sunt scutiți de plata impozitului pe venit, de 10%, iar de la 1 ianuarie 2019, lucrătorii din construcții nu mai plătesc impozitul pe venit (10%) și CASS (10%), în timp ce CAS le-a fost redus la 21,25%.
Apoi, în ședința de guvern din data de 18 mai 2022, a fost aprobată OUG privind unele măsuri fiscale, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Actul normativ stabilește scutirea temporară de la plata impozitului și a taxelor pentru majorarea voluntară a salariului minim cu 200 de lei.
Astfel, începând cu data de 1 iunie 2022, pentru suma rezultată din majorarea salariului de bază de la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, respectiv 2.550 lei lunar, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de 2.750 lei lunar, nu se datorează impozit pe venit și contribuții sociale obligatorii.
De asemenea, începând cu aceeași dată, de această măsură beneficiază și persoanele nou-angajate în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a ordonanței de urgență și până la data de 31 decembrie 2022, inclusiv, pentru care nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri, este de 2.750 de lei. Dar - atenție! - prevederile ordonanței de urgență nu sunt aplicabile personalului salarizat plătit din fonduri publice.
Noul act normativ confirmă faptul că guvernanții români preferă sistemul discriminărilor salariale în loc să reducă povara fiscală asupra muncii pentru toți românii.
Cartel Alfa ia atitudine
În al doilea rând, limitarea aplicării acestei creșteri pentru un singur nivel salarial contribuie la perpetuarea discrepanțelor salariale din România. Faptul că nu se acordă această deductibilitate tuturor angajaților, ci numai celor cu salariul minim va avea drept consecință imediată încălecarea salariilor în plaja 2.550 - 2.850, demotivând lucrătorii. Se repetă astfel greșelile din aplicarea legii salarizării bugetare din 2010 până în 2017, de data aceasta în sectorul economic.
În al treilea rând, măsura se aplică doar lucrătorilor cu salariul minim din sectorul economic, cu toate că și în sectorul public avem numeroși salariați încadrați cu salariul minim. Cu ce este mai vulnerabil un lucrător din sectorul privat care merge acasă cu 1.524 lei, în raport cu un lucrător din sectorul public care la sfârșit de lună primește tot 1.524 lei?
Este de subliniat că, aplicând astfel de politici publice, angajatorul este încurajat să continue să ofere salariul minim, mizând că de la an la an vor exista astfel de artificii legale, care vor permite o creștere a nivelului minim de salarizare, fără o îmbunătățire categorică a vieții angajaților. În plus, consecințele vor fi resimțite și la pensie prin diminuarea punctajului”, se arată în mesajul public lansat de Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa”.
O criză fără precedent
Din cauza migrației interne și externe excesive a forței de muncă, numeroase sectoare de activitate se confruntă cu o criză acută de forță de muncă, fiind obligate să recurgă la importul de lucrători asiatici.
Dacă, pentru anul 2021, Guvernul a aprobat, inițial, un contingent de 25.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă, ulterior la suplimentat la 50.000. Iar pentru anul 2022 a fost aprobat un import de
100.000 de lucrători străini, pentru a acoperi deficitul de forță de muncă din: construcții, transporturi, restaurante, hoteluri, panificație și multe alte sectoare.
De asemenea, începând cu aceeași dată, de această măsură beneficiază și persoanele nou-angajate în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a ordonanței de urgență și până la data de 31 decembrie 2022, inclusiv, pentru care nivelul salariului de bază lunar brut stabilit potrivit contractului individual de muncă, fără a include sporuri și alte adaosuri, este de 2.750 de lei. Dar - atenție! - prevederile ordonanței de urgență nu sunt aplicabile personalului salarizat plătit din fonduri publice.
Noul act normativ confirmă faptul că guvernanții români preferă sistemul discriminărilor salariale în loc să reducă povara fiscală asupra muncii pentru toți românii.
Cartel Alfa ia atitudine
Înainte de adoptarea ordonanței de urgență, Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa” a luat atitudine, solicitând, în cadrul comisiilor de dialog social și în Consiliul Economic și Social, modificarea proiectului de OUG și acordarea unei măriri salariale pentru toți lucrătorii, fără discriminare, prin aplicarea unei deductibilități la suma de 200 de lei.
„În fond, gândirea este benefică, doar că această majorare, așa cum o prevede OUG, se poate aplica doar salariaților încadrați cu salariul minim de 2.550 de lei brut. De ce un salariat plătit cu 2.550 de lei brut (1.524 de lei net) ar fi considerat vulnerabil, iar cel cu un salariu de 1.570 de lei net (cu 50 de lei mai mult), spre exemplu, nu ar fi în aceeași categorie? Toate salariile aflate sub valoarea coșului minim pentru un trai decent (2.708 lei pentru o persoană în decembrie 2021) plasează lucrătorii într-o situație de vulnerabilitate.
În al doilea rând, limitarea aplicării acestei creșteri pentru un singur nivel salarial contribuie la perpetuarea discrepanțelor salariale din România. Faptul că nu se acordă această deductibilitate tuturor angajaților, ci numai celor cu salariul minim va avea drept consecință imediată încălecarea salariilor în plaja 2.550 - 2.850, demotivând lucrătorii. Se repetă astfel greșelile din aplicarea legii salarizării bugetare din 2010 până în 2017, de data aceasta în sectorul economic.
În al treilea rând, măsura se aplică doar lucrătorilor cu salariul minim din sectorul economic, cu toate că și în sectorul public avem numeroși salariați încadrați cu salariul minim. Cu ce este mai vulnerabil un lucrător din sectorul privat care merge acasă cu 1.524 lei, în raport cu un lucrător din sectorul public care la sfârșit de lună primește tot 1.524 lei?
Este de subliniat că, aplicând astfel de politici publice, angajatorul este încurajat să continue să ofere salariul minim, mizând că de la an la an vor exista astfel de artificii legale, care vor permite o creștere a nivelului minim de salarizare, fără o îmbunătățire categorică a vieții angajaților. În plus, consecințele vor fi resimțite și la pensie prin diminuarea punctajului”, se arată în mesajul public lansat de Confederația Națională Sindicală „Cartel Alfa”.
O criză fără precedent
Efectele fiscalizării excesive a muncii și ale discriminărilor salariale sunt vizibile cu ochiul liber. La 30 aprilie 2022, numărul total al salariaților activi din România era de 5.680.814, iar cel al lucrătorilor români care muncesc în afara țării este estimat la circa 5 milioane.
La migrația externă uriașă a forței de muncă a forței de muncă se adaugă o puternică migrație internă a lucrătorilor. Una dintre direcțiile de mobilitate este dinspre economia privată spre sectorul de stat, în care nivelul mediu de salarizare este de două ori mai mare. O altă direcție de migrație este spre sectoarele cu fiscalitatea mai mică. Spre exemplu, numeroși lucrători au plecat din industria navală în domeniu construcțiilor civile.
Din cauza migrației interne și externe excesive a forței de muncă, numeroase sectoare de activitate se confruntă cu o criză acută de forță de muncă, fiind obligate să recurgă la importul de lucrători asiatici.
Dacă, pentru anul 2021, Guvernul a aprobat, inițial, un contingent de 25.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă, ulterior la suplimentat la 50.000. Iar pentru anul 2022 a fost aprobat un import de
100.000 de lucrători străini, pentru a acoperi deficitul de forță de muncă din: construcții, transporturi, restaurante, hoteluri, panificație și multe alte sectoare.
Comentează știrea
Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Articole pe aceeași temă
Joi, 20 Ianuarie 2022
Marţi, 30 Noiembrie 2021
Luni, 09 August 2021
Marţi, 20 Iulie 2021
Joi, 10 Iunie 2021
Marţi, 19 Ianuarie 2021
Miercuri, 30 Septembrie 2020
Marţi, 08 Martie 2022
Luni, 07 Septembrie 2020
