FMI recomandă autorităților române să ia în considerare o creștere modestă a salariilor și pensiilor

Decizia autorităților de la București de a ținti un deficit de 1,9% din PIB pe cash face foarte probabilă atingerea țintei de deficit de 3% potrivit metodologiei UE, însă acest lucru va avea anumite consecințe, se arată în raportul elaborat de experții Fondului Monetar Internațional în urma celei de-a treia evaluări a acordului de supraveghere preventivă, care s-a derulat la sfârșitul anului trecut.

Potrivit FMI, înghețarea pensiilor și salariilor în 2012 va face bugetul mai constrângător, cu efecte negative asupra cererii interne și creșterii economice. Din acest motiv, stafful FMI recomandă ca autoritățile să ia în considerare o creștere modestă a salariilor pentru angajații în sectorul public și pensionari în cursul anului 2012, dacă condițiile bugetare o permit. În plus, dat fiind bugetul restrictiv, creșterea gradului de absorbție a fondurilor comunitare devine și mai importantă.

De asemenea, stafful FMI consideră că în condițiile în care peste 80% din sistemul bancar este controlat de băncile străine (inclusiv din țările din zona euro afectate de criză) România este deosebit de vulnerabilă la creșterea incertitudinilor în sectorul bancar din Europa. Deși rezerve de capital și lichiditate există în sistem, autoritățile ar trebui să-și accelereze eforturile pentru a asigura stabilitatea în viitor. O monitorizare sporită a sectorului bancar ar trebui însoțită de planuri de rezervă pentru orice probleme bancare domestice precum și pentru posibila contagiune din zona euro.| De asemenea, autoritățile trebuie să rămână atente la orice dificultăți în rândul micilor bănci locale.

În condițiile în care riscurile inflaționiste sunt în continuare prezente, recenta decizie a BNR vizând reducere a dobânzii de referință cu 25 puncte de bază ar putea să fi fost prematură, susține stafful FMI. Având în vedere incertitudinile actuale, stafful sfătuiește BNR să nu adopte noi măsuri de relaxare a politicii monetare în lunile următoare, având în vedere posibilele ieșiri de capital și presiunile asupra cursului de schimb. În ceea ce privește operațiunile monetare, Banca centrală trebuie să fie pregătită să fie mai activă în furnizarea de lichiditate în sistemul bancar, în special pe piața interbancară.

Chiar dacă dezechilibrele fiscale și externe sunt în prezent mult mai mici decât la debutul crize în 2008, și în condițiile în care există deja sprijin de la FMI și UE, România este mult mai bine pregătită pentru a răspunde la riscuri decât anterior. În cazul în care criza va implica o scădere bruscă a finanțării externe, România ar puea fi forțată să recurgă la acordul preventiv cu Fondul și cu UE, în timp ce flexibilitatea cursului de schimb cumulată cu folosirea rezervelor internaționale ar trebui să ajute la acoperirea fluxurilor de finanțare. De asemenea, dificultăți majore în sistemul bancar din Europa ar necesita un răspuns ferm din partea BNR pentru a contracara implicațiile pentru sistemul bancar domestic, cu posibil sprijin financiar din partea autorităților.