Fondurile europene "curg" pe Canal

A fost modernizat sistemul de semnalizări de pe Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari Inginerul Severin Anastase, șeful serviciului programare-urmărire trafic, din cadrul Companiei Naționale Administrația Canalelor Navigabile, este unul dintre cei 13.000 de români care au participat la construcția Canalului Poarta Albă - Midia Năvodari, în perioada 1984 - 1987.

Trafic de 2.000.000 tone capacitate
Potrivit proiectului inițial - spune inginerul -, pe acest canal urma să se transporte calcarul de bună calitate din cariera de la Ovidiu, pentru a aproviziona fabrica de ciment de la Medgidia și siderurgia de la Călărași. În sens invers, ar fi trebuit să se transporte cărbune pentru aprovizionarea termocen-tralei de la Ovidiu.
După 1990, situația economică s-a schimbat radical. Fabrica de la Medgidia s-a privatizat și investitorul a ales să transporte calcarul pe calea ferată. Siderurgia din Călărași a închis conturile, iar termocentrala de la Ovidiu a fost scoasă din exploatare.
Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari ar fi fost mort, fără portul Midia și Petromidia.
În prezent, acest canal este străbătut de convoaiele de barje cu produse petroliere, care pleacă de la Midia și ajung în Bulgaria, Serbia și chiar Ucraina. Traficul total se ridică la 2.000.000 tone capacitate în 2011, a afirmat Severin Anastase.
Declarațiile au fost făcute cu prilejul conferinței de presă care a marcat finalizarea proiectului "Modernizarea sistemului de semnalizări pe Canalul Poarta Albă - Midia Năvodari". Finanțat din fonduri europene și realizat într-un interval de 18 luni, acesta s-a materializat în montarea de-a lungul canalului a 178 de semnale statice, 53 de semnale luminoase terestre și 48 de semnale luminoase la poduri, 31 de indicatoare kilometrice, 119 stâlpi noi din beton armat, 96 panouri auxiliare, 12 stâlpi metalici noi și reabilitarea a 28 de stâlpi.
Securizarea semnalelor luminoa-se și statice a presupus imple-mentarea unui sistem de colectare a datelor și de supraveghere, în cadrul dispeceratelor. Acesta cuprinde un înregistrator video, care, prin intermediul unui soft, colectează și controlează funcțio-narea și siguranța semnalelor prin cele 16 camere video, a explicat Radu Zmeu, managerul proiectului. Valoarea totală a investiției este de 12.704.424 lei.

Proiecte de viitor
Sistemul de semnalizări de pe această cale navigabilă a fost adus la standardele mileniului III, iar în curând va fi modernizat și cel de pe Canalul Dunăre - Marea Neagră, a declarat Valentin Zeicu, directorul general al CN ACN. De pe urma acestor investiții benefi-ciază toată lumea, a explicat el. Navigația va fi realizată în condiții de siguranță, se va reduce riscul de accidente navale, de poluare și de deteriorare a infrastructurii.
Rolul Canalului Poarta Albă - Midia Năvodari va crește în viitorul apropiat, a spus Zeicu. În 2010, în portul Midia, a fost pus în funcțiune terminalul de GPL "Octogon Gas & Logistics". Marfa este livrată nu doar pe calea ferată ori cu autocisternele, ci și cu barjele specializate, pe canal și Dunăre.
Producătorul de ciment de la Medgidia are în vedere reluarea transportului de calcar de la Ovidiu, pe canal, a declarat Zeicu. În portul Luminița se operează, în prezent cantități importante de fier vechi.
CN ACN este unul dintre beneficiarii importanți ai fondurilor europene. Sistemul de măsurători topohidrografice a fost finalizat. Proiectul privind sistemul RoRIS (River Information Services), care contribuie la fluidizarea traficului pe Canalul Dunăre - Marea Neagră este în derulare, la fel și cel de modernizare a sistemului de semnalizări pe Canalul Dunăre - Marea Neagră, a declarat Moren Abdurati, șefa serviciului proiecte europene.
Vor fi inițiate și alte proiecte, în domeniul mediului și al infrastructurii. Este depus deja pro-iectul privind monitorizarea calității apei din canalele de navigație, având în vedere că aceasta este folosită pentru aprovizionarea cu apă potabilă a populației și în sistemul de irigații.
În noiembrie 2010, Bucureștiul a găzduit Summit-ul Dunării, reuniune care a făcut să renască speranțele tuturor celor ce cred în viitorul transportului pe apele interioare. La scurt timp, în iunie 2011, Consiliul European a aprobat strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării. Aceasta cuprinde un număr de 200 de acțiuni prioritare, ce vor contribui la dezvoltarea potențialului economic al zonei și la îmbunătățirea condițiilor de mediu.
România, dar mai ales Dobrogea sunt principalii beneficiari ai acestei strategii. De ea depind relansarea traficului de mărfuri în porturile maritime Constanța și Midia, pe canalele navigabile, în porturile Luminița, Ovidiu, Murfatlar, Medgidia și Cernavodă, dezvoltarea activităților economice din zonele riverane, creșterea turismului de croazieră pe apele interioare și multe altele.