Guvernanții români și-au bătut joc de "regina" industriei naționale. Acum plângem după ea

717
1
Guvernanții români și-au bătut joc de
În zilele noastre, industria chimică este prea puțin prezentă în statisticile oficiale; de parcă s-ar rușina să arate ce a mai rămas din ea. Anuarul statistic al României din 2019 precizează că, în anul 2018, țara noastră a exportat produse chimice și produse derivate în valoare de 2,959 miliarde de euro, în timp ce valoarea importurilor a fost de 3,53 de ori mai mare, ajungând la 10,453 miliarde de euro. În anul 2018, produsele chimice reprezentau doar 4,4% din totalul exporturilor României, în timp ce ponderea lor în totalul importurilor era de 12,6%.

Doar vechile „cronici” o pomenesc


Stimați cititori, de curiozitate am deschis și Anuarul din 1990 și am rămas uimit de mulțimea referințelor la industria chimică, care la acea vreme ajunsese „regina” industriei naționale. Iată, la sfârșitul anului 1989, în industria chimică funcționau 89 de întreprinderi, cu un număr mediu total de 263.561 de salariați, reprezentând 6,97% din totalul personalului din industrie. În clasamentul ramurilor industriale după numărul mediu de personal, industria chimică ocupa locul patru, după industria construcțiilor de mașini și a prelucrării metalului (1.388.979 de salariați), industria textilă (412.411 salariați), exploatarea și prelucrarea lemnului (343.100 de salariați).

În industria chimică din județul Constanța, în 1989 munceau 6.463 de salariați, respectiv 8,76% din numărul total al lucrătorilor din industria acestuia. Ea ocupa locul trei în clasament, după industria construcțiilor de mașini și a prelucrării metalului (27.812 salariați) și industria alimentară (8.347 de salariați).

Producția industriei chimice crescuse de la un an la altul, ajungând să fie de 221 ori mai mare în 1989, față de anul 1950.

În 1989, industria României a produs 97,091 milioane de tone de produse chimice și produse derivate, iar balanța comercială era excedentară. În acel an, țara noastră a importat 327.400 tone de îngrășăminte chimice și a exportat de aproape 12 ori mai mult, respectiv 3.867.400 tone de îngrășăminte chimice.

În anul 1990, industria chimică beneficia de un sistem de învățământ performant pentru pregătirea personalului necesar: 12 școli profesionale și 23 de licee, 17 facultăți și 10 institute de cercetare și proiectare.

Ultimii „mohicani”

Din cele 89 de combinate și unități de producție ale chimiei românești, care funcționau în 1989, în zilele noastre au rămas mai puțin de un sfert. Printre acestea se numără combinatul Azomureş - principalul producător de fertilizanți pentru agricultura românească - și Chimcomplex - unul din cei mai importanți fabricanți de produse chimice din România (produse clorosodice, cloruri anorganice, solvenți organici, mase plastice, alchilamine produse de sinteză organică și gaze tehnice, produse clorosodice, cloruri anorganice, solvenți organici, mase plastice, alchilamine produse de sinteză organică și gaze tehnice).

Restul combinatelor chimice au plătit tributul privatizărilor frauduloase, neperformante, păstorite de Fondul Proprietății de Stat, actuala Autoritate pentru Administrarea Activelor Statului.

Investiții strategice în industria chimică

Astăzi, agricultura României este tributară importurilor de îngrășăminte chimice, întrucât firava industrie chimică națională nu îi poate satisface cererea din ce în ce mai mare. În anul 2021, prin portul Constanța au intrat 4,103 milioane tone de îngrășăminte, iar fermierii tot se plâng că nu au suficiente îngrășăminte.

Ce-i de făcut pentru a satisface cerințele unei agriculturi în expansiune?

Iată ce spune ministrul Economiei, Florin Spătaru: „Industria chimică are nevoie de investiții strategice, dacă ne dorim ca acest sector să fie competitiv și performant. Mandatul meu urmărește să consolidez relațiile cu partenerii economici și, astfel, împreună să dezvoltăm un ecosistem ce poate servi ca model pentru fiecare ramură industrială, inclusiv pentru industria chimică".

În opinia sa, România este un stat cu potențial agricol enorm, iar industria chimică este strategică pentru acest sector. De aceea este nevoie urgentă de investiții în această ramură economică.

La finalul săptămânii trecute, Florin Spătaru a avut o întâlnire de lucru cu reprezentanții Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în cadrul căreia a fost discutată oportunitatea realizării unei strategii naționale, pe termen mediu și lung, având ca scop dezvoltarea regională echilibrată, extrem de importantă pentru România. În cadrul întâlnirii au fost discutate și subiecte precum climatul investițional, dar și sprijinirea companiilor locale.



Comentează știrea

fani
15 martie
jaf

NU guvernantii ci tradatorii tarii au distrus programat industria chimica...in complicitate cu justitia nepasatoare

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.8763 secunde