IMM-urile autohtone – sprijinite pe hârtie, taxate la greu în practică

3716
IMM-urile autohtone – sprijinite pe hârtie, taxate la greu în practică - a8838aaf2784460269f4b5c96b4ffbfa.jpg

Articole de la același autor

Statul a dat, statul a luat. Cam așa poate fi caracterizată strategia pro-business a României, după prima lună din 2010. Pe de-o parte, a fost lansată o schemă de ajutorare a IMM-urilor, prin care se pot accesa ajutoare de minimis de până la 500.000 euro. Este o măsură extrem de utilă pentru micii întreprinzători, care au nevoie de cât mai multe fonduri pentru a se redresa. Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor a decis ca fiecare microîntreprindere să plătească impozit pe profit de 16%, eliminând impozitul de 3%. "Scamatoriile" făcute de cei de la Finanțe se bat cap în cap și cu măsurile luate de Ministerul Economiei, Comerțului și Mediului de Afaceri în debutul acestui an, pentru simplificarea procesului de evaluare a cererilor de finanțare depuse în cadrul Programului Operațional Sectorial (POS 2007 - 2013). Deciziile luate în acest sens vizează creșterea valorii maxime a pre-finanțării acordate beneficiarilor publici (la 20 – 30%) și privați (la 35%), eliminarea referirii la un singur cod CAEN pentru activitățile trecute în proiect, eliminarea obligativității depunerii garanției de implementare, inclusiv pentru proiectele contractate, cumularea primelor două etape ale evaluării dosarelor, pentru accelerarea întregului proces și simplificarea cererilor de finanțare, prin solicitarea unor declarații pe proprie răspundere. Deși România nu este nici pe departe un etalon pentru absorbția fondurilor structurale, astfel de măsuri, dublate de o politică fiscală "prietenoasă" cu mediul de afaceri, ar fi ridicat cu siguranță procentul banilor europeni contractați. De altfel, în ultimele două luni s-a înregistrat o ușoară creștere a numărului de dosare depuse, până la 5.386, din care 1.264 au fost aprobate. Mai mult, peste 930 de beneficiari semnaseră deja deciziile de finanțare, totalul plăților ridicându-se la 513.704.630 lei, potrivit datelor ministerului de resort. Ce viitor mai au acum aceste programe, inclusiv cele finanțate de la bugetul de stat, în condițiile în care majoritatea beneficiarilor privați vor fi nevoiți să plătească un impozit uriaș? Reprezentanții mediului de afaceri susțin că peste 150.000 de societăți comerciale își vor suspenda activitatea, din cauza acestor măsuri. În același timp, dintre cei care vor supraviețui, unii vor încerca să păcălească statul, lucrând la negru sau trecând în acte un profit cât mai mic. Ovidiu Nicolaescu, președintele Consiliului Național al IMM-urilor, susține că efectul direct al acestei măsuri va fi creșterea evaziunii fiscale: "Dacă impozitezi pe profit, firmele vor fi tentate să nu plătească, mai ales în condiții de criză și cu datoriile mari pe care le au". În același timp, există voci care spun că tot impozitul minim este mai grav. Ion Dănuț Jugănaru, directorul general al Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură (CCINA), spunea recent că impozitul pe profit nu va lovi atât de tare IMM-urile, în condițiile în care cele mai multe dintre ele fie nu au profit deloc, fie au unul foarte mic. În 2009, o microîntreprindere cu profit de 100.000 euro plătea la stat un impozit de 3.000 euro. În acest an, la un profit de 50.000 euro, firmele vor plăti un impozit de 8.000 euro. Întreprinzătorii care nu vor avea profit vor trebui să plătească un impozit minim de 500 euro.

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.2812 secunde