Industria își ia viteză, iar statul îi pune frână

Industria românească pare să fi depășit perioada de recesiune.
S-a străduit să o facă fără niciun sprijin din partea statului. Cifra de afaceri realizată în primele șapte luni ale lui 2010 este cu 10,3% mai mare decât în același interval din 2009.

Motorul creșterii industriale
Semnificativ este faptul că saltul se bazează pe evoluția industriei prelucrătoare, care a marcat o creștere de 11,1%. În schimb, industria extractivă, cu o pondere redusă în total a avut o cifră de afaceri cu 6,2% mai mică.
Cea mai dinamică s-a dovedit a fi industria energetică, cu un spor de 19,6% al cifrei de afaceri. În topul creșterilor, ea este urmată de: industria bunurilor de capital (+ 17,5%), industria bunurilor intermediare (+ 11,7%) și industria bunurilor de folosință îndelungată (+5%). În schimb, cifra de afaceri din industria bunurilor de uz curent s-a diminuat cu 0,5%.
Trebuie remarcat un aspect important. Creșterea cifrei de afaceri din industrie, în primele șapte luni ale lui 2010, s-a produs pe fondul reducerii cererii de pe piața internă. În același interval de timp, cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 4,9%.
Motorul creșterii industriale a fost exportul. Datele statistice confirmă această ipoteză. În primul semestru al acestui an, exporturile României au crescut cu 25,8% (la valorile exprimate în euro), fiind încurajate de relansarea economiei europene și mondiale, dar și de măsurile luate de companiile românești, de reducere a cheltuielilor de producție și creștere a competitivității.

Efecte perverse
Chiar dacă tendința din acest interval de șapte luni a fost de creștere, nu se poate spune că lucrurile vor continua bine. Iată, în iulie 2010, afacerile industriale au fost în declin față de luna precedentă, înregistrând o scădere de 7,3%. Diminuarea a fost generală, în toate ramurile industriale, fiind mai accentuată în sectorul extractiv
(-11,5%), dar de amploare și în cel prelucrător (-7,1%).
Ce anume a determinat contracția din luna iulie? Industria a resimțit mai ales efectele creșterii TVA de la 19% la 24%, dar și ale reducerii achizițiilor și salariilor din sectorul bugetar, consecințe pe care evoluția exporturilor nu le-a putut atenua.
Consumul intern s-a restrâns brusc după aplicarea măsurii fiscale, fapt ilustrat de scăderea cu 6,5% a cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul.

Nori la orizont
Statisticile lunii august vor arăta dacă producătorii interni au reușit să se replieze și să găsească soluții de relansare a vânzărilor, în noile condiții generate de convulsiile din sectorul bugetar.
Deciziile guvernului - care ar fi trebuit să susțină relansarea economiei - au un impact negativ asupra mediului de afaceri. Statul întinde baza de impozitare a veniturilor, mai-mai să o rupă. Printr-o asemenea politică, nu face decât să pună o mai mare presiune fiscală asupra agenților economici și să lovească în consumul intern. Pe de altă parte, statul și-a restrâns achizițiile publice, iar volumul investițiilor este cu mult sub cel asumat prin Legea bugetului. Ce să mai spunem de gradul scăzut de absorbție al fondurilor europene, în instituțiile statului.
În loc să fie cel ce încurajează creșterea economică, prin programe realiste, prin mecanismul achizițiilor și investițiilor publice, prin pârghii fiscale, statul a devenit o piedică în calea mediului de afaceri.