Infrastructura turistică slabă împiedică prelungirea sezonului estival

Proiectul transfrontalier "Turism 365 zile pe an", derulat de Camerele de Comerț și Industrie din Constanța și Dobrici, a ajuns la final.
Rezultatele – crearea polilor de competență în turism la CCINA Constanța și CCI Dobrici, ela-borarea a 2.000 de fluturași de promovare, în limbile română și bulgară, 400 de ghiduri turistice, în format electronic, crearea unei baze de date online a evenimentelor și ofertelor de turism, afaceri, cultură și sport din cele două regiuni, un site de prezentare.
Proiectul s-a desfășurat în 12 luni, având un buget total de 53.580 euro, din care 48.200 euro contribuția Uniunii Europene.
"Desigur, un simplu ghid nu rezolvă toate probleme turismului, însă poate ajuta actorii din acest segment să urmeze o direcție corectă. Este clar că oferta clasică a turismului pe litoral – soare, mare și mâncare – nu mai este atât de apreciată ca în trecut. Caracterul sezonier al acestei activități este o problemă comună, atât la noi, cât și la bulgari. Pentru prelungirea sezonului este nevoie de soluții atractive", spune Ion Dănuț Jugănaru, directorul general al Camerei de Comerț, Industrie, Navigație și Agricultură Constanța.
Care ar fi soluțiile? Turismul de business, cu toate ramurile sale (conferințe, reuniuni, târguri, expoziții, teambuilding, călătorii-stimulent) ar fi una dintre ele. Problema este că nu avem o infrastructură adecvată pentru afaceri.
"Avem centre de conferințe mici, nici măcar medii. De centre mari nici nu se poate vorbi. Suntem întrebați de nenumărate ori dacă se pot face aici reuniuni mari, de 2.500 – 3.000 de oameni, și de fiecare dată trebuie să le răspundem că nu", explică Ion Dănuț Jugănaru.
În plus, nici unitățile turistice nu sunt deschise pe toată durata anului, ceea ce face aproape imposibilă prelungirea sezonului estival.
"Este un cerc vicios. Hotelurile se închid pentru că nu vin turiști, turiștii nu vin pentru că nu au unde să stea. Ar trebuie să existe o înțelegere între patronii de hoteluri și restaurante, să avem tot timpul ceva deschis. Să fie o farmacie deschisă, din trei, un restaurant, din cinci, și tot așa. Desigur, alimentația și cazarea nu sunt suficiente, e nevoie și de alte motivații – turism de refacere, SPA-uri, evenimente", mai spune directorul general al CCINA Constanța.
Cele două regiuni au nevoie de investiții în infrastructură, dar și de personal calificat, care să fie menținut cumva în "acțiune" 365 de zile.
"Resursele umane prezintă o provocare pentru agenții economici din turism. Ei nu reușesc să țină personalul calificat, de la un sezon la altul. În fiecare vară trebuie să o ia de la capăt, cu găsirea de angajați. Dacă în Mamaia mai e cum mai e, datorită industriei nunților, care ține hotelierii și restaurantele pe linia de plutire, în sudul litoralului este jale", consideră Jugănaru.
În concluzie, turismul nu poate fi "reparat" decât printr-un efort comun al tuturor – de la cei care mătură străzile, de la patronii de hoteluri și restaurante și adminis-trațiile locale, până la cei care construiesc autostrăzi, administrează aeroporturi și dau legi.