Libertățile și drepturile tuturor românilor vor fi restrânse până la 31 decembrie 2010

Guvernul a adoptat scrisoarea de intenție către FMI și memorandumul de înțelegere cu UE. Pentru atingerea țintei de deficit bugetar de 6,8%, Cabinetul Boc a preferat soluția de reducere a cheltuielilor bugetare, în locul majorării taxelor și impozitelor.

Etaloanele tăierilor de salarii și pensii
La conferința de presă organizată înainte de ședința de guvern de ieri, premierul Emil Boc a făcut o serie de precizări privind măsurile ce urmează a fi luate. Astfel, niciun salariu nu va fi redus sub salariul minim pe economie, de 600 de lei. Pensia sociala minimă garantată de 350 de lei nu va fi diminuată.
Venitul minim garantat nu va fi afectat, dar va fi acordat celor cu adevărat nevoiași, aflați în condiții de sărăcie extremă. Astfel, vor fi eliminate abuzurile care făceau ca persoane cu venituri, casă și mașini de lux să-l primească. Sumele acordate sunt următoarele: 125 lei pentru o familie formată dintr-o singură persoană; 225 lei - pentru familia de două persoane; 313 lei - pentru cea cu trei persoane; 390 lei - pentru cea cu patru persoane; 462 lei - pentru cea cu cinci persoane; iar dacă sunt mai mult de cinci persoane se adaugă 31 de lei.
Măsurile anunțate vor fi adoptate prin asumarea răspunderii guvernului pe două proiecte de lege. Este vorba de Legea privind unele măsuri în vederea restabilirii echilibrului bugetar și Legea privind unele măsuri în domeniul pensiilor. Prin cea de-a doua lege, va fi impus principiul contributivității, astfel încât pensiile speciale să fie eliminate și recalculate. Pensiile militare nu vor coborî sub limita de 3.000 de lei, în urma recalculării. În baza legii, se va dispune reevaluatea pensiilor de boală, de invaliditate, pentru a elimina abuzurile.

Dreptul la grevă și accesul liber la justiție, în pericol
În cazul Legii privind unele măsuri în vederea restabilirii echilibrului bugetar, se va apela la principiul constituțional conform căruia unele drepturi și libertăți cetățenești pot fi restrânse temporar, a anunțat premierul, precizând că restrângerea va fi aplicată până la 31 decembrie 2010.
Primul ministru nu a precizat de ce guvernul vrea să uzeze de o asemenea măsură, fără precedent pe timp de pace, în istoria României, și care drepturi și libertăți vor fi afectate. După socoteala noastră, drepturile care ar putea fi restrânse, pentru că exercitarea lor ar putea crea mari probleme guvernului, sunt: dreptul la grevă și accesul liber la justiție.
Executivul se teme că măsurile de austeritate vor fi atacate în justiție de pensionari, de bugetari, mai ales de magistrați și că instanțele de judecată le vor da câștig de cauză. Atunci, toate eforturile sale de a reduce deficitul bugetar ar fi zădărnicite. Restrângerea libertății de a apela la justiție împotriva legilor pe care urmează să le adopte îi garantează că ele vor fi aplicate fără nicio piedică din partea instanțelor de judecată.
De ce s-ar dori restrângerea dreptului la grevă este clar. Oprirea lucrului în întregul sistem bugetar, pe termen lung, ar face să nu mai funcționeze nicio instituție a statului și România ar fi cuprinsă de haos.
Potrivit articolului 53 din Constituție, "Exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și a libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății."

Cea mai gravă criză
Premierul a declarat că urmează ca salariile și pensiile din anul viitor să fie stabilite în condițiile Legii bugetului de stat pe 2011, a Legii salarizării unitare și Legii pensiilor, care va fi votată de parlament. "Dacă se vor reduce cheltuielile bugetare se creează premisa pentru revenirea la creșterea sănătoasă a salariilor și pensiilor" - a afirmat Emil Boc.
Chiar și în condițiile atingerii deficitului de 6,8%, bugetul va avea nevoie, pentru acoperirea lui, în 2010, de 8 miliarde de euro în plus, a spus șeful guvernului. Banii trebuie să fie împrumutați de pe piața internă sau externă. Fără acordul cu FMI costurile de împrumut de pe piața externă ar crește enorm. Ministerul de Finanțe s-ar îndrepta, în acest caz, spre piața internă, ceea ce ar face ca mediul de afaceri să rămână fără resurse și să ia credite la dobânzi foarte mari.
Dacă se renunță la acordul cu FMI, deficitul va urca la 9,1%, iar suma de împrumutat, la peste 11 miliarde de euro.
"Este cea mai gravă criză din 1929 - 1933 până acum - a spus premie-rul - și în această situație se impun măsuri dificile, riguroase, pentru a putea păstra echilibrul țării și a crea premisele creșterii economice."
Programul de austeritate va fi aplicat și la nivel înalt bugetar. Vor fi restrânse cheltuielile cu telefoanele și combustibilul, vor fi mai puține agenții guvernamentale. Sunt pregătite proiectele de lege pentru susținerea luptei împotriva evaziunii fiscale, proiectele de lege pentru tinerii care înființează firme noi, pentru fondurile de garantare care sprijină IMM-urile, a afirmat Emil Boc.
Ieri, în ședința de guvern, a avut loc prima lectură a celor două legi, care urmează să fie trimise pentru avizare la Consiliul Economic și Social. Apoi, vor prezentate parlamentului, prin procedura asumării răspunderii.