Marile afaceri ale Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța

Peste 150.000 de turiști (mulți dintre ei străini) și localnici au vizitat, în acest an, obiectivele Complexului Muzeal de Științe ale Naturii Constanța, Delfinariul, Acvariul (din zona peninsulară), Micro Delta, Expoziția de păsări exotice și Planetariul.

Spectacole cu casa închisă
Complexul muzeal nu e doar una dintre cele mai importante atracții turistice ale orașului, ci și ale României, iar din punct de vedere economic se dovedește a fi o afacere profitabilă. "După recordul de anul trecut, în 2011 înregistrăm un nou record al încasărilor, de 2 milioane de lei" - afirmă tânărul director general Adrian - Mihai Mînăstireanu.
Cei mai mulți bani i-au adus spectacolele delfinilor Peipei, Chen Cheng și Ni-Ni, importați din China. "Investiția și-a scos de trei ori banii, până acum" - spune Mînăstireanu. Deși numărul locurilor a fost suplimentat de la 650 la 720, de foarte multe ori spectacolele s-au jucat cu casa închisă.
Demn de remarcat este faptul că o treime din totalul vizitatorilor a fost asigurată de vechiul Acvariu. Interesul publicului pentru cunoașterea faunei Mării Negre și oceanelor este foarte mare, ceea ce a determinat conducerea complexului să inițieze proiectul de modernizare și transformare a acestui obiectiv într-un muzeu viu al mării. Capacitatea de expunere va crește prin adăugarea unui etaj la clădirea existentă.

Delfinii, sub lupa cercetătorilor
Funcțiile turistice, de petrecere a timpului liber și de popularizare a științei sunt definitorii pentru rolul socio-cultural și economic al complexului. Trebuie remarcat, însă, un alt aspect important pentru viitorul instituției. În ultima vreme, ea joacă un rol tot mai mare în domeniul cercetării și al educației, mai ales după ce a fost acreditată ca institut de cercetare - dezvoltare.
Complexul muzeal are protocoale de colaborare cu numeroase universități din țară și din străinătate, relatează directorul științific Nicolae Papadopol. Din rețeaua partenerilor săi fac parte instituții de învățământ din Constanța, Iași, Galați, București, SUA, Italia și Turcia. În acest an , numeroși studenți români și străini și-au făcut practica de vară în cadrul instituției.
Rețeaua colaborărilor în domeniul muzeal și al cercetării științifice este la fel de largă. Spre exemplu, au fost încheiate protocoale de colaborare pe 5 ani cu instituții din Beijing și Kaliningrad. În parteneriat cu cercetătorii chinezi vor fi realizate studii privind comportamentul și reproducerea delfinilor. Împreună cu Academia Navală "Mircea cel Bătrân" se realizează o cercetare privind comunicarea între delfini.

Bani din iarba mării
Una dintre cercetările cu aplicabilitate imediată se realizează în comun cu Institutul Național de Cercetări Marine "Grigore Antipa". Tema sa, valorificarea algelor marine, este extrem de importantă. Această resursă uriașă a Mării Negre nu este deloc utilizată. Pe de altă parte, ea afectează turismul de pe litoral.
Dacă cercetătorii celor două instituții vor reuși să le găsească algelor marine o întrebuințare, vor împușca doi iepuri dintr-un foc: vor transforma recoltarea algelor într-o afacere profitabilă și vor relan-sa turismul la Marea Neagră.

Cine ne scapă de țânțari?
Lacul în suprafață de 2,5 ha, din Micro-Deltă a fost populat cu numeroase specii de pește: crapi, carași, țipari, somni de 10 kg, gambustia, roșioare, lini, cegi, nisetri, moruni și chiar chefali. Compor-tamentul lor este urmărit, studiat.
Gambustia, care se înrudește cu guppy, o specie cunoscută de cei ce au acvariu în casă, se hrănește cu larvele țânțarilor. Aceasta este explicația pentru care nu sunt țânțari pe teritoriul complexului muzeal, spune Papadopol.
Cercetarea științifică ar putea spune dacă și în ce condiții gambustia este soluția pentru distrugerea larvelor de țânțari în toate lacurile și bălțile din țara noastră. Aceasta ar putea fi soluția naturală, ecologică și puțin costisitoare la o problema gravă cu care se confruntă multe localități din România.

O descoperire remarcabilă
Interesantă este și următoarea descoperire făcută în cadrul complexului. Pentru a asigura o temperatură constantă de 19 grade în apa și aerul Delfinariului, s-a recurs la o soluție ecologică de producere a energiei termice, investindu-se într-o instalație cu pompe de căldură. Apele termale au fost găsite la 280 metri adâncime. După trecerea prin schimbătoarele de căldură, apa este evacuată în lacul Micro-Deltei.
S-a constatat că, în timp, datorită caracteristicilor alcaline ale apei de adâncime, aciditatea din lac, generată de mâl, s-a redus. Odată cu aceasta, fenomenul de înflorire algală s-a diminuat și apa lacului s-a limpezit, relatează Papadopol.
Descoperirea ar putea fi utilizată și la curățirea altor lacuri aflate în suferință, mai ales a Lacului Tăbăcărie. Malurile lor ar putea fi împânzite cu astfel de instalații care să asigure "energie verde". Valoarea turistică și de agrement a lacurilor va crește.
Complexul Muzeal din Constanța are un potențial științific neexploatat. În acest domeniu este abia la început de drum. Cea mai importantă resursă a sa o reprezintă competența științifică, creativitatea și pasiunea cercetătorilor ei.