Marile proiecte imobiliare din județul Constanța au înghețat

Timp de 4-5 ani, sectorul construcțiilor a fost motorul creșterii economice din România. Mecanismul mergea ceas pentru că avea carburanți, gârlă. Pe piață era multă lichiditate, iar creditele se obțineau ușor și ieftin. Începând din octombrie 2008, pe măsură ce criza financiară s-a adâncit, motorul econo-miei a început să dea rateuri.

Visul unui naiv
Dacă ar fi să ne luăm după programul guvernamental anticriză, constructorilor le revine misiunea de a scoate țara din recesiune, iar comenzile și finanțarea ar trebui să vină, în principal, de la stat. Alocația prevăzută inițial pentru investițiile publice din 2009 a fost de 10,2 miliarde euro. Ulterior suma programată a scăzut la 9 miliarde euro, ca urmare a nerealizării veniturilor bugetare programate.
Guvernul declara că investițiile publice vor fi orientate spre lucrările de infrastructură din transport, mediu, educație, sănătate, agricultură, la reabilitarea termică a blocurilor de locuit și în programul "Prima casă", adică spre acele obiective care pot genera efecte benefice pentru economie.
Eu unul mă așteptam ca, imediat după aprobarea bugetului, ministerele și administrațiile locale să dea drumul la proiectele de investiții. Visam că, sub impulsul banului public și al fondurilor europene, țara va deveni "un vast șantier". În naivitatea mea, îmi imaginam că se vor pune în mișcare companiile de construcții, industria materialelor de construcții, transportatorii, prestatorii de servicii, iar odată cu ei, întreaga economie.

Proiecte înghețate
Au trecut 7 luni din acest an foarte greu, fără a se vedea vreo schimbare în bine. Nici sectorul public, nici cel privat nu sunt în stare să repornească motorul economiei.
"Piața construcțiilor continuă să fie în scădere. Dezvoltatorii imobiliari au amânat proiectele stabilite pentru 2009 și 2010. Unul dintre proiectele sistate este cel de pe șoseaua Aurel Vlaicu, al unui grup spaniol. La complexul de afaceri de pe strada Traian se lucrează, dar într-un ritm foarte lent. Probabil că se așteaptă să se vadă evoluția economiei din România. Pe zona de litoral sunt multe alte proiecte înghețate la faza de studiu de piață. În Costinești, în zona deja parcelată, unde s-a făcut investiția în utilități, dezvoltatorii au oprit, pentru moment, proiectul propriu-zis. Sunt zeci, sute de parcele pe care urma să se ridice hoteluri și blocuri" – a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Adrian Lăcusteanu, directorul general al companiei COMCM.
El se așteaptă ca, în următoarea perioadă a anului, investițiile industriale să asigure pâinea constructorilor constănțeni și, posibil, lucrările la autostrada pe segmentul de la Cernavodă până la malul mării și la șoseaua de centură a Constanței. "Aceste lucrări vor concentra ceva resurse umane și vor necesita un volum important de materiale de construcții, dar nu e suficient – spune Lăcusteanu. Ele nu vor compensa sistarea investițiilor imobiliare."

Mingea, în terenul bancherilor
Ce mai mișcă, la această oră, în sectorul imobiliar din județul nostru? Se lucrează pe șantierul locuințelor sociale, construite în parteneriat cu Primăria Constanța. COMCM are în execuție două blocuri, a căror producție o susține financiar, urmând să recupereze banii când locuințele vor fi puse în vânzare, începând din luna mai 2010. "Este un efort financiar foarte mare din partea noastră. Investiția ar putea să ne coste 3 milioane de euro. Toate celelalte societăți construiesc tot pe banii lor. Unele se pare că au capotat, pentru că blocurile au rămas tot la stadiul de fundație. Cred că respectivele societăți și-au dat seama că nu au resursele financiare să ducă proiectul la bun sfârșit" – afirmă directorul general.
În 2008, s-a înregistrat un record de autorizații eliberate pentru construirea locuințelor. În primul semestru al lui 2009, numărul lor a scăzut. Puține dintre ele sunt, însă, utilizate. "Toată lumea așteaptă. Oamenii au mizat pe credite bancare, care, acum, sunt inaccesibile. Prea puțini sunt cei care au îndrăznit anul acesta să se apuce de o construcție, chiar și în regie proprie" – afirmă Adrian Lăcusteanu. Mingea este în terenul bancherilor. De instituțiile financiare depinde relansarea creditului, a pieței imobiliare, a sectorului construcțiilor și, în final, a întregii economii.

Criza asanează economia subterană
"Piața materialelor de construcții a înregistrat o scădere semnificativă" – afirmă directorul. COMCM are o vedere de ansamblu asupra acesteia, fiind unul dintre producă-torii cei mai importanți de betoane și agregate din județ. Livrările sale s-au redus cu circa 40%, în primele 6 luni ale lui 2009.
"Deși au prețurile în scădere, materialele de construcții nu s-au ieftinit prea mult. Cea mai importantă reducere de preț a înregistrat-o metalul. Cimentul, în schimb, pentru că nu prea există concurență, s-a ieftinit prea puțin" – afirmă Lăcusteanu.
Partea bună a crizei economice este că a pus capăt penuriei de forță de muncă calificată. "Anul trecut, foarte greu reușeam să găsim lucrători, să-i angajăm. Aveam mai tot timpul anunțuri în ziar. Acum, nici nu mai dăm anunț, că vin solicitanții singuri să depună cererea de angajare. Multe dintre firmele mici, de construcții și-au redus sau au închis total activitatea și au eliberat un volum mare de forță de muncă."
Criza mai are un efect pozitiv: a dus la scăderea muncii la negru și a muncii gri. Acest fapt s-a petrecut nu prin intrarea în legalitate, ci prin falimentarea și închiderea a zeci și sute de mici firme de construcții, care activau în economia subterană.
Apariția surplusului de forță de muncă a temperat creșterea salariilor din construcții. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, câștigul mediu brut din acest sector a fost de 1.517 de lei, în luna iunie 2009, în creștere cu doar 0,5% față de luna mai.