Reportaj "Cuget Liber"

Mii de lacăte pe ușa afacerilor din Constanța

1489
4
Mii de lacăte pe ușa afacerilor din Constanța - fond-1363976879.jpg

Articole de la același autor

"Totul merge prost. Populația este săracă, vânzările au scăzut, iar taxele sunt tot mai mari. Dacă mai introduc și impozitul forfetar, voi fi nevoit să închid prăvălia" - spune Nicolae Toma, proprietarul unui mic atelier de tinichigerie.

În tot municipiul Constanța au mai rămas trei ateliere de tinichigerie. Mica producție a primit o lovitură mortală din partea marii industrii, care a înlocuit burlanele și jgheaburile din tablă cu cele din mase plastice. Cei câțiva tinichigii rămași pe baricade se descurcă cum pot, mai cu un felinar de cimitir, mai cu un burlan pentru o sobă de gătit.

"Eu sunt și patron, și proprietarul atelierului, și meseriaș, și vânzător. Le fac pe toate. Dacă ar fi trebuit să plătesc salarii și chirie, aș fi dat faliment. Astăzi, toată ziua n-am încasat decât 5 lei. Dacă n-aș fi pensionar, n-aș avea din ce să trăiesc" - se destăinuiește Nicolae Toma.

Pe ușile multor prăvălii din cartier e lacătul pus, iar afișele din vitrine te anunță că imobilele respective sunt: "De închiriat". Este cât se poate de clar că micilor afaceri le merge foarte rău.

Cele mai afectate par a fi birourile de acte auto și cele de intermedieri imobiliare. Din cauza crizei economice, a schimbărilor legislative privind taxa de mediu, a prăbușirii pieței auto și a pieței creditării, multe unități din branșă au tras obloanele.

Micile magazine alimentare de cartier abia mai supraviețuiesc. În curând vor da ortul popii, căci lanțurile hipermarket-urilor nu se mai mulțumesc cu pozițiile ocupate la marginea orașului și au pornit să cucerească zonele centrale.

Dacă vreți să luați pulsul afacerile, dați o raită pe bulevarde și în princi-palele vaduri comerciale ale orașului. Înainte de criză, cu greu se găsea un spațiu de închiriat liber. Astăzi, e mai dificil să găsești unul ocupat.

Geografia afacerilor se schimbă de la o zi la alta. Acolo unde știam că se afla o agenție imobiliară, mi se spune: "Păi, domnule, ăia cu imobiliara au dat faliment acum un an. Apoi, au venit unii cu o farmacie. N-au rezistat decât trei luni și au închis. În locul farmaciei s-a deschis un birou de consultanță financiară, care, după două luni, a lăsat locul unui magazin pentru articole de nunți. Ăia cu nunțile au închis acum o lună. Nu reușeau să scoată nici banii de chirie. Acum spațiul este liber. Poate știți dumneavoastră pe cineva care ar vrea să-l închirieze?"

Patronul unui magazin de țigle metalice, care execută și lucrările de montaj la acoperiș, mi se plânge: "Vânzările merg prost. N-are lumea bani. Am coborât prețurile și cu 40%. Tot degeaba."

Volumul lucrărilor de construcții de locuințe a scăzut dramatic în ultimii patru ani, ca și cel al lucrărilor de reparații.

În micuțul magazin de "Plase pescărești", singura unitate de profil din Constanța, trei clienți își așteaptă rândul. Unul cumpără două mosoare de sfoară, ceilalți doi, câțiva metri pătrați de plasă. Cea mai mare achiziție e de 50 de lei.

"Din luna ianuarie, au început să vină clienții. Pescarii profesioniști își pregătesc din timp sculele. Acum, odată cu sezonul de scrumbie la mare, au mai crescut vânzările, dar afacerea e la linia de plutire" - afirmă Zina Toader, patroana magazinului.

Deși nu are concurență în județ și oferă marfă de calitate, românească, e nevoită să țină prețurile jos. "Pescarii trec granița la bulgari și iau marfă mai ieftină, dar cu efortul depus și cu costul transportului, ajung la prețul meu" - explică interlocutoarea.

Pe vremuri, principalii săi clienți erau flota, companiile portuare, șantierele navale. Acum, afacerea se bazează pe micii pescari, mulți dintre ei funcționând ca persoane fizice autorizate. Vânzările de parâme au scăzut dramatic, după dispariția flotei naționale, iar operatorii portuari și șantierele navale fac tot mai rar achiziții.

"Norocul meu este că sunt proprietara imobilului și nu plătesc chirie, altfel nu aș fi rezistat. Magazi-nul e o afacere de familie. Eu sunt patron, gestionar, vânzător, eu recepționez marfa și fac curățenie. Am încercat și alte afaceri, dar nu au mers" - relatează Zina Toader.

În prima lună a acestui an, la nivel național au fost înmatriculați 8.980 agenți economici, iar 7.621 au fost radiați. În județul Constanța, s-au înmatriculat 358 de agenți economici, în timp ce alți 283 au fost radiați.

Statisticile Oficiului Național al Registrului Comerțului lasă impresia existenței unui sold pozitiv al afacerilor. Realitatea este însă cu totul alta.

Dacă s-ar face publice statisticile privind numărul firmelor care și-au anunțat încetarea activității și al celor ce au intrat în insolvență, ne-am îngrozi.

Guvernul și ministerele cunosc această realitate? Ar trebui să o știe și să ia măsuri de sprijinire a agențiilor economici. Înăsprirea fiscalității, creșterea birocrației, campaniile împotriva fermierilor și industriei românești (precum scandalul laptelui cu alfatoxină) vor obliga firmele care încă mai plătesc dări către stat să tragă obloanele sau să coboare în subteranele econo-miei.

Comentează știrea

admirator
23 martie 2013
criza loveste puternic,

dar si legislatia stufoasa si antipatronala ca si abuzul functionarilor publici fac ravagii............. Si pe ce vreti relansare economica daca sugrumati micile firme? Statul nu mai investeste... asteptati bani de la greci sau ciprioti? Spanioli, italieni sau francezi? Sunteti ridicoli, uslasilor!

roman in drum spre vest
23 martie 2013
de ce murim

In Germania exista 1,4 milioane de firme mici si mijlocii care sustin economia. Numarul mediu de angajati ai acestora este de 10. Inmultind 14 milioane de patroni sau angajati ai acestor firme de familie cu un numar mediu de 3 membri per familie, rezulta un total de 42 milioane de cetateni care traiesc din veniturile astfel realizate (salarii sau dividende). Dar in majoritatea statelor vest-europene, micile afaceri depun o singura declaratie de venit anual, la 3-5 luni dupa incheierea anului fiscal, prilej cu care platesc un contabil / consultant fiscal pentru a le intocmi situatiile financiare. La noi, indiferent ca ai sau nu afaceri, trebuie sa intocmesti lunar un pachet impresionant de declaratii electronice si pe suport de hartie, pentru care contabilii iti cer sume care la nivelul unui an devin nesustenabile. Statul roman, indiferent de culoarea guvernului, nu intelege importanta uriasa a acestor mici firme de familie si nu simplifica sistemul de raportare si impozitare. In plus, controlul fiscal brutal ii loveste exact pe micii afaceristi, in timp ce statul pierde zeci de miliarde de euro anual prin impozitarea deficitara a marilor companii de telefonie, combustibili, energie, a hypermarketurilor, etc. Ne sinucidem, dar, sa fim sinceri, parem multumiti de activitatea guvernelor, prim-ministrii au cea mai mare cota de incredere. Singura salvare intr-un mediu neirigat de mici afaceristi este un urias program de refacere a infrastructurii, care stagneaza si nu da semne a se relansa in vreun fel. Lipsa posibilitatilor de a deturna fondurile europene indeamna guvernantii la inventarea de proiecte nefezabile economic, cum ar fi autostrazile cu trafic redus (Comarnic-Brasov, Brasov-Bors, Iasi-Tg Mures, Ploiesti-Focsani), pentru care, neexistand in mod firesc finantare cu fonduri europene, se cauta solutii aberante precum finantarea de la buget (!?) sau parteneriate public-private, de parca pentru PPP nu ar trebui de asemenea garantii de stat. Concluzia: pentru iluzia unei spagi, nu mai bine distrugem noi o tara?

Pun si eu o intrebare
23 martie 2013
Curatam pusca si ma gandeam la prostii

Ati auzit de criza economica in Turcia ? Ati auzit de ajutoare guvernamentale si locale pentru populatia sarmana din Turcia ? Ati auzit ca Marele Bazar din Istanbul a pus lacatul pe usa ? Ati auzit ca in Franta(de exemplu) se construiesc zeci de hectare de mall-uri in timp ce alte zeci de spatii cu destinatie comerciala au pus lacatul pe usa ? Spiritul intreprinzator slab pe de o parte si dezinteresul politicienilor nostri pentru protejarea micilor meseriasi,producatori si comercianti sunt principalele cauze ale dezastrului economic.Dar pe noi nu ne intereseaza problema asta.Noi trebuie sa vorbim de Basescu,de presedintele ales in 2014,de unguri si de statutul parlamentarilor.

Ministerul
23 martie 2013
Nu ne pasa

Nu ne pasa dom'le. Nu ne mai sunati!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.6837 secunde