Mișcarea sindicală acuză Guvernul că pune în pericol raporturile de muncă și protecția socială a lucrătorilor

536

Articole de la același autor

În timpul regimului comunist, sindicatele erau botezate „mama mare”. „Ea vorbește, ea aude” – spuneau românii, sancționând astfel lipsa de forță a organizațiilor profesionale, care îndeplineau rolul de „curea de transmisie” a politicii PCR către mase.

Reorganizată pe baze noi după 1990, mișcarea sindicală a devenit independentă politic, a dat naștere unor confederații puternice, s-a afiliat la marile structuri sindicale internaționale, reușind să își impună voința în confruntările și negocierile cu statul și patronatele.





Lovitură sub centură

În anii 2009 – 2011, pe timpul Marii Crize Economice, Guvernul Boc a profitat de ocazia ivită și a pornit lupta împotriva structurilor confederative devenite mult prea puternice. În încercarea de a le da lovitura mortală, a modificat legislația muncii, a dialogului social și a desființat contractul colectiv de muncă la nivel național.

Mutarea făcută de Putere pe tabla de șah a forțelor sociale din România ar fi trebuit, teoretic, să ducă la fărâmițarea sindicatelor în zeci de federații, fapt ce le-ar fi scos definitiv din marile jocuri ale societății.

Socotelile lui Boc și ale coaliției guvernamentale au fost greșite. Într-adevăr, mișcarea sindicală a fost obligată să treacă la reorganizare, dar, în loc să se fărâmițeze, a devenit mai unită. Aparent, a găsit ușa deschisă și sprijin politic la Opoziție.

Veniți la putere în 2012, social-democrații conduși de Victor Ponta au uitat rapid de modificările legislative promise în scris marilor confederații sindicale, iar cei ce le-au urmat la guvernare au amânat orice schimbare.





Din nou în stradă

Cea de a doua jumătate a anului 2020 și primul trimestru din 2021 au fost marcate de o creștere a tensiunilor sociale, acțiunile de protest inițiate de sindicate fiind frecvente. La ultima ieșire în stradă – de pe 14 aprilie 2021, în Piața Victoriei, cu participarea celor cinci mari confederații, Cartel ALFA, Blocul Național Sindical, CNSLR-Frăția, CSDR și CSN Meridian – protestatarii au cerut: un salariu minim decent, pensii echitabile, servicii publice de calitate, deblocarea negocierilor colective, taxare justă, aplicarea corectă a legislației.

„Nemulțumirile sindicale sunt determinate de măsurile adoptate de actualul guvern și refuzul constant al dialogului social”, susțin marile confederații, care menționează și „atitudinea ostilă manifestată de reprezentanții guvernului față de lucrătorii din sistemul public”.





Partenerii sociali, ignorați sistematic

Inițiativele Guvernului Cîțu de a modifica legislația muncii au stârnit indignarea sindicatelor. Despre proiectul „Legii privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare”, Cartel Alfa a afirmat că „nu reprezintă altceva decât o formă mascată de prelungire a vârstei de pensionare, ceea ce este inacceptabil”.

Confederația sindicală este nemulțumită și de cele trei ordonanțe de urgență adoptate de Executiv, în primă lectură, săptămâna trecută, prin care: sunt eliminate fișa postului și regulamentul intern pentru firmele cu 1 - 9 angajați; se introduce semnătura electronică pentru contractele de muncă; se transferă asupra angajaților în telemuncă obligația asigurării confidențialității; se elimină răspunderea pentru accidentul de traseu. „Aceste propuneri au fost aprobate în Guvern fără o discuție prealabilă cu partenerii sociali și fără existența unei dezbateri publice”, acuză confederația.

Reveniți la masa dialogului!

„Angajații din firmele mici - peste un milion de salariați din România - nu au dreptul la asociere sindicală, acest drept fiindu-le blocat prin Legea dialogului social (L62/2011), adoptată prin asumare în timpul Guvernării Boc-Băsescu și nemodificată până în prezent. Prevederile restrictive ale acestei legi au desființat de facto negocierea colectivă la nivel de sector și național, astfel încât, din 2011, angajații din firmele mici nu pot beneficia de protecția unui contract colectiv de muncă. În absența contractului colectiv de muncă, fișa postului și regulamentul intern rămân principalele izvoare specifice de dreptul muncii. În plus, acestea sunt instrumente esențiale ale unui business, care oferă claritate și structură în relațiile de muncă, contribuind la performanța managerială. Orice modificare legislativă pentru relațiilor de muncă, lasă poarta larg deschisă abuzurilor și apropie angajații de statutul de lucrători informali (munca - n.n.)”, susține Cartel Alfa.

Confederația sindicală atrage atenția că, la nivelul Europei, preocuparea principală este, dimpotrivă, extinderea protecției sociale și a prevederilor legislației muncii la cât mai mulți lucrători, inclusiv cei aflați în noi tipuri de relații de muncă (lucrători pe cont propriu sau tele-lucrători). De altfel, instanțele judecătorești din Marea Britanie, Spania și alte state membre UE au acordat statutul de angajați lucrătorilor de pe platformele de ridesharing (Deliveroo, Uber), astfel încât aceștia să fie protejați de reglementările specifice unei relații de muncă.



„Ce face în acest timp Guvernul României? Lucrează intens și pe ascuns la destructurarea și dereglementarea relațiilor de muncă, la erodarea și mai mult a protecției și securității angajaților. (…)

CNS Cartel ALFA consideră propunerile de modificare a legislației muncii un nou atac la securitatea lucrătorilor din România, le respinge în totalitate și solicită în continuare revenirea la un dialog social normal în beneficiul întregii societății! Respingem această politică neoliberală, neadecvată realității și perspectivelor democratice și europene!”, se spune în rechizitoriul confederației sindicale. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.391 secunde