Moartea a doi ofițeri români și capcanele pavilionului maritim olandez

În septembrie 2011, un ofițer maritim român a decedat pe navă, în urma unui accident de muncă. În timpul unei manevre, s-a rupt o parâmă și omul a fost ucis pe loc.

Pe 11 iunie 2012, într-un port din SUA, un comandat român a murit din cauza condițiilor grele de la navă. Nu exista aer condiționat la bord, iar ofițerii din subordine nu prea erau pregătiți profesional. Comandantul a fost nevoit să preia o parte din competențele lor și să muncească fără repaus. În cele din urmă, suprasolicitarea l-a doborât.

Ambii navigatori - ale căror nume nu le putem face publice fără acordul familiilor - lucrau pe navele aceleiași companii olandeze. În urma decesului, familiile au aflat că armatorul nu a încheiat asigurări suplimentare de viață și că nici nu-i informase pe navigatori despre acest lucru.

În consecință, familiile benefi-ciază doar ceea ce prevede legislația olandeză: o pensie pentru un singur urmaș direct, al cărei cuantum este în funcție de cât s-a cotizat. În cazul lucrului continuu, timp de 5 - 6 ani sub pavilionul olandez, pensia respectivă este nesemnificativă.

Pe de altă parte, o acțiune în instanță împotriva armatorului olandez este prohibită pentru familiile celor decedați, din cauza tarifelor mari cerute de avocați.

Pornind de la aceste două cazuri, Sindicatul Liber al Naviga-torilor atrage atenția asupra tipu-rilor de contracte pe care le sem-nează personalul navigant.

"Sunt pavilioane ale unor țări europene în care legislația diferă de ceea au cunoscut navigatorii în activitatea anterioară - afirmă Adrian Mihălcioiu, liderul SLN. Este cazul navelor sub pavilion Olanda. În această țară, poți apela la instanță, doar prin intermediul unui avocat, al cărui tarif este între 200 și 1.000 euro pe oră. Din acest motiv, cetățenii olandezi activi sau inactivi, care lucrează pe mare sau pe uscat, plătesc o asigurare pen-tru serviciile avocățești. Asigura-torii preiau costurile cu avocații. Altfel, cetățenii ar trebui să achite direct aceste costuri uriașe, pe care cei mai mulți olandezi nu și le permit. În cazul navigatorilor, este un avantaj ca ei să fie sindicalizați, întrucât organizațiile profesionale olandeze (nu altele) preiau cheltuielile cu avocații.

Românii care pleacă pe navele cu pavilion olandez nu cunosc aceste reglementări. Din cauza ignoranței, practic nu se pot adresa instanței olandeze, întrucât nu au puterea financiară de a angaja un avocat. Nici agențiile de crewing nu-i informează care sunt prevederile legislației de pavilion, ce măsuri de prevedere trebuie să își ia și ce capcane să evite.

De la o țară la alta diferă prevederile privind asigurările sociale și de sănătate, iar în cazul Olandei și cele privind accesul la justiție, care e condiționat de starea materială. Nu sunt protejați de lege decât cei ce o cunosc și îndeplinesc toate cerințele ei.

Este un semnal de alarmă pe care îl tragem. Vom ridica aceste probleme până la nivelul Federației Internaționale a Transportatorilor. Trebuie soluționată problema informării adecvate a navigatorilor, pentru a evita capcanele legislative din țările Uniunii Europene, dar nu numai."

Comandantul decedat se află încă în SUA, din cauza formalităților birocratice. "Se invocă tot felul de motive, se ridică tot felul de obstacole. Au trecut deja două săptămâni și defunctul nu a fost redat familiei. Protestăm față de politica Statelor Unite în problema repatrierii" - și-a exprimat liderul SLN indignarea.