Nigeria apelează la Universitatea Maritimă din Constanța să-i pregătească ofițerii

În evoluția din ultimii 20 de ani a shipping-ului românesc se pot distinge câteva etape majore. Din 1990 până în 2000, a avut loc procesul de distrugere a flotei naționale. Odată cu vânzarea și pierderea navelor companiilor "Navrom", "Petromin" și "Romline", au dispărut circa 10.000 de locuri de muncă.
Navigatorii români au fost nevoiți să se orienteze spre armatorii străini, care și-au deschis larg porțile pentru ei. România ieșise din rândul statelor care dețineau o flotă, dar începuse să conteze pe piața furnizorilor de forță de muncă din shipping-ul internațional.
În intervalul 2000 - 2011, rolul României de rezervor de forță de muncă marinărească pentru flota mondială a crescut an de an. La aceasta au contribuit cele peste 100 de firme de crewing românești și străine (care au pus în valoare resursa umană existentă), dar și instituțiile de învățământ de profil, Academia Navală "Mircea cel Bătrân", Universitatea Maritimă din Constanța și Centrul Român pentru Pregătirea și Perfecționarea Personalului din Transporturi Navale - CERONAV (care au întinerit și dezvoltat această resursă).
Odată cu anul universitar 2011 - 2012, prin contribuția Universității Maritime din Constanța (UMC), se trece într-o a treia etapă. România începe să pregătească, sistematic, ofițeri de marină din rândul tinerilor altor țări. Altfel spus, țara noastră intră în rândul furnizorilor de com-petențe marinărești pentru forța de muncă străină. Ea devine exportator de servicii educaționale, pe piața muncii din shipping-ul mondial.
În 2010, Agenția Română pentru Calitatea în Învățământul Superior, a autorizat și acreditat secția în limba engleză din cadrul UMC. Ca urmare, a fost înlăturată bariera lingvistică din calea accesului studenților străini la cursurile universității. Aceștia erau descurajați să învețe marinăria la Constanța, pentru că trebuia să piardă un an, cel pregătitor, pentru a-și însuși limba română.
Odată cu înființarea secției și promovarea proiectului pe piața internațională, au început să apară solicitările. "În prezent, avem cereri din Bangladesh, India, Mali, Pakis-tan și propuneri de colaborare din Nigeria. Guvernul nigerian intențio-nează să școlarizeze circa 8.000 de tineri în străinătate. Directorul general adjunct al Autorității Navale din Nigeria și o reprezentantă a departamentului de evaluare au stat două zile la UMC. La final, au declarat că, din punctul lor de vedere, universitatea îndeplinește toate condițiile pentru a colabora la pregătirea tinerilor nigerieni. Am fost întrebați câți tineri putem primi și le-am comunicat că, pentru început, UMC poate pregăti 150 - 200 de ofițeri nigerieni" - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", profesorul universitar dr. inginer Cornel Panait, rectorul universității.
La această oră, UMC are încheiate, deja, două contracte de colaborare cu firme care recrutează studenți din Tunisia și Turcia. Firma din Turcia a comunicat că deține 40 de dosare de înscriere.
Pregătirea studenților străini con-stituie o afacere profitabilă pentru toată lumea: UMC, administrația locală, Autoritatea Navală Română și agenții economici. Dacă studenții români achită o taxă de 2.700 de lei pe an pentru frecventarea cursurilor universității, cei străini plătesc 3.000 euro. Banii intră în conturile UMC, care va achita salarii, taxe și impozite și va face achiziții de bunuri și servicii.
Studenții străini vor cheltui banii de buzunar în unitățile de alimentație publică și magazinele din Constanța, vor apela la prestatorii de servicii și la transportatorii locali.
Dar pentru a înțelege mai bine efectele economice, vom apela la următoarea comparație: 200 de studenți străini care stau cel puțin 10 luni pe an în Constanța reprezintă echivalentul a 6.000 de turiști străini care petrec un sejur de 10 zile pe litoral sau 12.000 de turiști cu un sejur de 5 zile.
Nu trebuie omis un alt aspect important. Studenții străini vor promova România în rândul familiilor, prietenilor și cunoștințelor din țara lor. Ei vor contribui la dezvoltarea turismului românesc, consideră rectorul UMC.
"Suntem la această oră cea mai mare universitate maritimă din Europa, cu 7.000 de studenți în cei patru ani de studiu. Deținem una dintre cele mai performante baze materiale care există în lume. Odată cu organizarea cursurilor în limba engleză intrăm în lumea bună" - spune Cornel Panait.
Datorită UMC, relația României cu lumea shipping-ului internațional capătă o nouă dimensiune. Țara noastră, orașul-port Constanța intră în atenția economiilor emergente din Africa și Asia, care au nevoie de ofițeri de marină, cu brevet european, pregătiți din rândul propriilor tineri.