Numărul invențiilor românești a scăzut dramatic în ultimii 30 de ani

251
Numărul invențiilor românești a scăzut dramatic în ultimii 30 de ani - fondnumarulinventiilorromanestia-1618940813.jpg
• Mai mult de jumătate dintre universități nu au depus nicio cerere de brevet de invenție în ultimii 11 ani

Statisticile Oficiului Național de Invenții și Mărci ne arată că perioadele cele mai fertile pentru inventatori, în care s-au depus cele mai multe cereri de brevete de invenție și s-au acordat cele mai multe brevete, au fost:

- epoca interbelică (1920 – 1939), cu o medie anuală de 1.273 cereri și 1.120 brevete;

- regimul Ceaușescu (1965 – 1989), cu o medie anuală de 3.779 cereri și 2.378 de brevete.

După prăbușirea regimului comunist, numărul acestora a scăzut de la un vârf de 3.081 cereri și 1.428 brevete, în 1990, la 1.147 de cereri și 363 de breve, în 2018.

Ce explicație are involuția creativității și inventivității din România? În primul rând este vorba de o cauză economică. După 1990, au dispărut ramuri industriale întregi și mari unități economice, care dispuneau de resursele materiale și umane pentru cercetarea tehnologică. Mediul de afaceri s-a fărâmițat. Astăzi, microîntreprinderile și IMM-urile dețin o pondere de circa 90% din totalul unităților economice, cele mai multe dintre ele activând în comerț și servicii.

A doua cauză este de natură demografică. Migrația a peste 5 milioane de români, în marea lor majoritate persoane tinere, active, calificate, a dus la scăderea dramatică a resursei umane din care se nasc inventatorii.

O altă cauză o reprezintă criza profundă în care se află sistemul de învățământ. Pe de o parte, instituțiile școlare scot de pe băncile lor un număr tot mai mare de posesori de diplome - analfabeți funcțional, iar pe de altă parte, s-au îndepărtat foarte mult de nevoile economiei. Astăzi, școala românească dezvoltă într-o măsură din ce în ce mai mică capacitățile creative ale tinerei generații.

Sistemul de învățământ superior ar trebui să fie unul dintre motoarele creativității și inventivității, dar din păcate nu se întâmplă așa. Din cele 93 de universități acreditate în România, numai 24 au depus cereri de invenții în intervalul 2009 – 2019, printre acestea numărându-se și Universitatea „Ovidius” din Constanța cu 15 cereri.

În anul 2019, doar 18 universități românești au obținut brevete de invenții, numărul lor ridicându-se la 78. Topul este dominat de Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava cu 20 de invenții. Niciuna din cele patru universități din Constanța nu se regăsește în acest clasament.

Nu în ultimul rând, creativitatea și inventivitatea sunt prea puțin încurajate în zilele noastre, iar drumul de la brevet până la punerea invenției în practică este plin de bariere.

În cele mai multe unități economice nu există nicio preocupare pentru creșterea pregătirii profesionale a lucrătorilor. De asemenea, nivelul scăzut de salarizare din cele mai multe firme private și lipsa unui sistem de recompensare materială a creativității descurajează orice preocupare inovativă din partea lucrătorilor români.

Inovarea și dezvoltarea în economia românească nu pot fi realizate fără o schimbare de atitudine la nivelul oamenilor de afaceri, a patronatelor. Avem nevoie de o deschidere activă din partea lor spre procesele inovative, de o preocupare constantă pentru stimularea și dezvoltarea forțelor creative din propriile unități. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.4181 secunde