Propunerile companiei Socep
Documentul cel mai studiat la această oră în portul Constanța este proiectul de master plan pe termen scurt (până în 2020), mediu (2021 - 2030) și lung (2031 - 2040). Agenții economici l-au pus sub lupă, pe masa de disecție. Încearcă să descopere ce va aduce bun această lucrare de importanță capitală pentru afacerile lor, care sunt implicațiile și consecințele măsurilor propuse de autori.
Din capul locului trebuie spus că aprecierile nu sunt deloc favorabile. Cei mai indignați sunt operatorii din zona veche a portului. Nu le vine a crede că, în loc să vină cu măsuri de dezvoltare, autorii master planului propun ca terminalele dintre danele nr. 0 - 24 să fie închise pentru a face loc cârciumilor, mall-urilor și bărcuțelor.
Faptul că proiectul a fost pus în dezbatere publică (în prima fază pe site-ul Agenției de Mediu Constanța) este un lucru bun, o dovadă de transparență. Agenții economici portuari au început, deja, să reacționeze, să înainteze observații, propuneri. Pe baza informațiilor colectate de la membrii ei, Organizația Patronală "Operatorul Portuar" va elabora un punct de vedere comun, a declarat președintele Viorel Panait. Acesta va fi transmis Ministerului Transporturilor, Companiei Naționale Admi-nistrația Porturilor Maritime Constanța și Agenției de Mediu Constanța.
Printre primii operatori portuari care au reacționat se numără compania Socep SA. Ion Dușu, vicepreședintele Grupului DD SA, care deține controlul asupra acesteia, și-a exprimat totalul dezacord față de recomandarea autorilor master planului de reamplasare a terminalului Socep pe insula artificială, ca măsură de creștere a traficului de mărfuri containerizate și a competiției pe această piață.
"Soluția nu este mutarea terminalelor dintr-un loc în altul, ci creșterea adâncimilor în danele operative. Poziția favorizată deținută de Constanța South Container Terminal pe această piață se datorează, în principal, restricțiilor de adâncime din danele terminalului de containere Socep. Cauza o reprezintă nerespectarea adâncimilor de proiect, de 13,5 metri, în șenalul navigabil și în dane, care ar permite accesul navelor de până la 10.000 TEU. În prezent, adâncimile ajung la 12 metri, iar cea mai mare navă care a intrat în terminalul Socep a fost de 7.000 TEU.
Conform planului de dezvoltare, deja aprobat, urmează să fie efectuate lucrări de dragaj pentru creșterea adâncimilor. La acestea se adaugă un amplu program de investiții, a cărui implementare a început și care va fi finalizat în 2016."
Potrivit datelor puse la dispoziție de compania Socep, aceasta va realiza următoarele investiții: un pod de containere nou și modern destinat să crească capabilitatea de operare a navelor de până la 10.000 TEU (în valoare de 7 milioane euro); modernizarea unuia din cele trei poduri existente (3,3 milioane euro); achiziționarea unui stivuitor de containere goale și a două stivuitoare de containere pline (1,1 milioane euro), a două manipulatoare de containere pe pneuri (1,1 milioane euro), a unui soft de gestionare terminal de tip ERP (1 milion euro) și a șase trans-portatoare de terminal (0,5 milioane euro).
"Terminalul de containere Socep este cel mai vechi din portul Constanța. Este bine poziționat, este modern și investește în continuare. Are experiență și expertiză. A dovedit dintotdeauna că este competitiv. Posedă un portofoliu de clienți și dezvoltă relații comerciale de 23 de ani. Propunerea privind reamplasarea sa pe insula artificială nu are nicio rațiune economică. Cu resurse financiare mult mai mici, administrația portuară poate asigura condițiile pentru o piață competitivă în sectorul mărfurilor containerizate" - a declarat Ion Dușu.
Compania Socep susține că, pe termen lung, ar putea să participe, alături de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța, la o investiție într-un nou terminal de containere pe insulă, dacă piața o va cere. În final, se propune ca master planul să includă și investiția în noul terminal de cereale, cu capacitatea de 100.000 tone, de la baza molului II din portul Constanta Nord, pe care Socep îl consideră parte integrantă în conceptul de cluster de cereale constituit în această zonă a portului.