Penalitățile de întârziere la plata impozitelor vor fi anulate

r Măsura poate fi aplicată și de către administrațiile locale

Fiscul susține că sistemul de penalități și dobânzi de plată pentru cei ce au datorii la bugetele statului are drept scop protecția de inflație a veniturilor și disciplinarea contribuabililor. În realitate, lucrurile stau cu totul altfel. Cuantumul penalităților și dobânzilor arată că scopul real al sistemului este acela de a aduce venituri în plus la bugetele statului, respectivele instrumente fiind utilizate ca o formă mascată de supraimpozitare a agenților economici și a populației.

Cămătăria de stat

În prezent, nivelul penalității de întârziere care se aplică pentru plățile neefectuate la timp către stat este de 0,02% pe fiecare zi de întârziere, ceea ce înseamnă o penalitate de 7,3% anual. Dobânda este de 0,03% pentru fiecare zi de întârziere, astfel că pe an ajunge la 10,95%. Nivelul este peste media dobânzilor aplicate de băncile comerciale, peste dobânzile cu care se împrumută statul de pe piață (între 1,5% și 3,9% pe an) și cu mult mai mare decât inflația anuală, care, de altfel, a coborât la valoarea negativă de -1,9%.

Cifrele demonstrează că, în realitate, statul se comportă ca un cămătar. Încasează dobânzi și penalități totalizând 18,25% pe an, pentru creditul fiscal. Ce profit ar trebui să aibă o firmă ajunsă în impas pentru a achita o astfel de majorare a datoriei? Se știe că niciun tip de afacere legală nu are o profitabilitate atât de mare.

Din cauza acestei suprafiscalități mascate, cei ce intră în malaxorul datorilor către stat ajung să se înfunde și mai rău, fapt demonstrat chiar de listele contribuabililor care înregistrează obligații restante la bugetul de stat, fondul de pensii, fondul de sănătate și fondul de șomaj, la data de 30 iunie 2015, postate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.

Pentru exemplificare, am luat două cazuri la întâmplare. Firma X figurează cu o datorie de 13.319.515 lei, constând doar din penalități de întârziere și dobânzi. Deci, agentul economic s-a străduit să scape de plata dărilor către stat, dar a rămas cu un munte de așa numite accesorii. La rândul ei, firma Y are de achitat impozite și taxe în valoare de 64.426 lei, dar accesoriile sunt cu mult mai mari, ajungând la 1.436.839 lei.

Cazurile de agenți economici ale căror accesorii sunt aproape de sau depășesc nivelul obligațiilor principale de plată, precum și al celor care au achitat principalul, dar nu au reușit să mai plătească accesoriile sunt numeroase, ceea ce demonstrează, încă o dată, caracterul înrobitor al sistemului de sancționare a datornicilor impus de statul român, sistem care frânează economia, fiind o sursă de blocaj financiar.

Cine beneficiază de amnistia fiscală

Susținând că vrea să stimuleze achitarea voluntară a restanțelor la bugetele statului, Ministerul Finanțelor Publice a inițiat un proiect de ordonanță de urgență pentru anularea penalităților de întârziere pentru sumele restante. În nota de fundamentare nu se precizează nici câți contribuabili ar putea beneficia de această măsură și nici care este suma totală a penalităților la care statul este gata să renunțe, fapt ce ridică mai multe semne de întrebare.

Ca orice măsură de ușurare a poverii fiscale și aceasta este benefică economiei și mediului de afaceri, dar nu se poate omite substratul ei electoral. O puzderie de votanți din rândul agenților economici și populației va avea de profitat de pe urma amnistiei fiscale.

Conform proiectului de act normativ, se anulează penalitățile de întârziere aferente pentru obligațiile de plată principale datorate bugetului general consolidat care sunt restante la 30 septembrie 2015, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

- toate obligațiile de plată principale restante la 30 septembrie 2015 sunt achitate până la data de 31 martie 2016;

- dobânzile aferente obligațiilor acestora sunt plătite până la data de 30 iunie 2016;

- sunt stinse toate obligațiile de plată principale cu termene de plată cuprinse între data de 1 octombrie 2015 și 31 martie 2016;

- contribuabilul a depus toate declarațiile fiscale;

- datornicul a depus cererea de anulare a penalităților de întârziere până la data de 30 iunie 2016.

Contribuabilii care intenționează să beneficieze de anularea penalităților de întârziere pot notifica oricând Fiscul, până la depunerea cererii de anulare. Dacă au făcut notificarea, beneficiază de următoarele:

- penalitățile de întârziere se amână la plată în vederea anulării;

- procedura de executare silită nu începe sau se suspendă pentru penalitățile de întârziere amânate la plată.

Prevederile ordonanței de urgență se aplică și taxelor și impozitelor locale, în cazul în care consiliul local ia o hotărâre în acest sens. În această situație, anularea vizează o cotă de 50% din penalitatea de întârziere. Astfel, amnistia fiscală va putea fi utilizată ca instrument electoral și în alegerile locale din vara lui 2016.

Indiferent de intențiile nedeclarate ale inițiatorilor, măsura este binevenită pentru economie și populație, care mai primesc o gură de oxigen.