Codul moral al afacerilor a fost uitat de sărbătorile pascale
Moralitatea în afaceri stă la baza spiritualității antreprenoriale, a sistemelor economice sănătoase, mature. Desigur, adepții "economiei de junglă" sunt gata să mă contrazică. În concepția lor, afacerile sunt o luptă "care pe care"; învinge cel mai șmecher, cel ce îi duce de nas pe toți: clienți, parteneri, Fisc.
Morala afacerilor are o mare profunzime spirituală, izvorul ei fiind morala creștină, cele zece porunci. Tocmai de aceea, ne așteptăm ca în momentele de mare sărbătoare ale creștinătății, oamenii de afaceri să dea dovadă de mai mare respect față de clienți, de lege, de propria lor activitate.
Sărbătoarea Paștelui ar fi trebuit să scoată la suprafață ceea ce este mai bun în întreprinzătorii români, dar unii dintre ei, nu puțini, au ales calea păcatului. Pentru aceștia, Învierea Domnului a fost un bun prilej de a-și înșela clienții la cântar și la calitate, de a ridica prețurile, de a face evaziune fiscală la greu.
În piața Griviței, din Constanța, mulți crescători de ovine s-au folosit de tot felul de tertipuri pentru a obliga cumpărătorii să achiziționeze miei întregi. Mai mult, i-au tratat cu dispreț pe cei ce insistau să cumpere jumătate de miel sau doar două-trei kilograme. Lipsa de respect față de cumpărătorii plătitori de taxe și impozite, care fac posibilă subvenționarea fermelor zootehnice, s-a văzut și din faptul că respectivii comercianți nu eliberau bonuri fiscale.
Din cauza acestei atitudini, mulți constănțeni au preferat să cumpere carne de miel din hipermarket-uri. Chiar dacă au plătit cu doi lei mai mult pe kilogram, au fost tratați cu respect.
Lipsa de moralitate în afaceri îi va costa mult pe crescătorii de ovine. Anul acesta, constănțenii au învățat lecția. La viitoarele sărbători pascale, vor ocoli piețele și vor cumpăra miei de la hiper-market-uri.
Și comercianții de legume și fructe din piețele constănțene și-au dat în petic de Paști. Nu numai că au continuat să facă evaziune fiscală, cu marfă tur-cească și bulgărească, dar au mai și umflat prețurile.
Controalele inspectorilor anti-fraudă fiscală arată că evaziunea a explodat în prejma sărbătorilor pascale. În intervalul 11 - 16 aprilie, au fost introduse în țară, de către firme declarate inactive, cantități uriașe de legume și fructe.
În urma verificării a 117 unități comerciale din Ilfov și București, au fost confiscate 154,29 tone de legume fără documente de proveniență, suma de 413.283 lei în numerar, încasată fără bonuri fiscale, și au fost aplicate 140 de amenzi, în cuantum de 1.261.500 de lei. În plus, s-au dispus măsuri asiguratorii pentru 119,7 tone de legume și au fost sigilate 19 TIR-uri cu 754 tone de legume și fructe, pentru inadvertențe între decla-rațiile vamale și realitate. O parte dintre aceste mărfuri ar fi ajuns și pe piața constănțeană.
Unii "analiști" s-au grăbit să afirme că vinovată de explozia prețurilor legumelor și fructelor din piețe este cererea crescută. Aiurea! Dacă aceasta ar fi cauza, atunci cum se explică faptul că prețurile din hipermar-ket-uri au rămas neschimbate? Oare în marile lanțuri de magazine nu funcționează legea cererii și a ofertei?
Să nu mă înțelegeți greșit! Nu le ridic statui super și hipermarket-urilor. Acționarii și managerii lor nu sunt nici sfinți, nici campionii moralității în afaceri. Înainte de Paști s-a iscat un scandal monstru, când s-a descoperit că un supermarket din Brașov avea la vânzare 3 tone de carne de miel cu blană și fecale.
Agenția Națională pentru Protecția Consumatorilor a refuzat să divulge numele magazinului care a încălcat nu doar legea, ci și regulile codului moral al afacerilor.
Motivele invocate de instituția statului nu au nicio relevanță. Chiar dacă magazinul vinovat a fost amendat și va fi supus unor noi controale, trecerea numelui său sub tăcere este o formă de complicitate a statului cu cei ce pun în pericol sănătatea cumpărătorilor. În plus, se aduc prejudicii de imagine și celorlalte lan-țuri de hipermarket-uri, întrucât, pe nedrept, ajung să fie suspectate de către consumatori.
Dacă ar vrea, cu adevărat, să facă ordine în economie, să determine mediul de afaceri să se conformeze prevederilor legale și normelor morale, statul ar trebui să renunțe la secretizarea numelor celor ce încalcă legile țării, care fac evaziune fiscală și pun în pericol sănătatea populației.
