PNRR a fost aprobat. Vor reuși guvernanții români să-l pună în practică?

196
PNRR a fost aprobat. Vor reuși guvernanții români să-l pună în practică? - fondpnrrafostaprobatvorreusiguve-1632851683.jpg
Începând de luni, 27 septembrie 2021, România a intrat în rândul țărilor comunitare cărora Comisia Europeană le-a aprobat Planul național de redresare și reziliență. În baza lui, țara noastră va putea primi, de la UE, 14,2 miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi de 14,9 miliarde de euro.



Tranziția verde


41% din suma totală este alocată măsurilor de sprijinire a tranziției verzi, printre care: eliminarea treptată a producției de energie electrică pe bază de cărbune și lignit până în 2032; decarbonizarea transportului rutier; impozitarea ecologică; stimulente pentru vehiculele cu emisii zero; transferul modal către transportul feroviar și transportul pe apă; îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor private și publice. Reformele emblematice privind eliminarea treptată a cărbunelui și decarbonizarea transporturilor, precum și investițiile care promovează tranziția verde și tranziția digitală ar trebui să stimuleze competitivitatea și să facă economia mai sustenabilă în general.

Se prevede achiziționarea a 1.135 vehicule noi, nepoluante cu zero emisii gaze de eșapament, dintre care: 715 autobuze electrice sau cu hidrogen, 50 de tramvaie, 50 de troleibuze cu baterii, 320 de microbuze electrice sau cu hidrogen. Totodată vor fi instalate 13.200 puncte de încărcare pentru vehicule electrice.

Tranziția digitală

O cotă de 21% din suma totală este destinată măsurilor de sprijinire a tranziției digitale, printre care: digitalizarea administrației publice și a întreprinderilor; îmbunătățirea conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale; dezvoltarea unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină; modernizarea laboratoarelor școlare și creare a unor laboratoare inteligente (smart labs).

Planul include un proiect de construire a unei infrastructuri guvernamentale securizate de cloud computing care va permite interoperabilitatea platformelor și a serviciilor de date ale administrației publice, favorizând adoptarea serviciilor publice digitale pentru cetățeni și întreprinderi, precum și introducerea cărților de identitate electronice pentru 8,5 milioane de cetățeni.

Reforme instituționale

Reformele și investițiile în domeniul social și educațional vor aborda o serie de vulnerabilități și deficiențe structurale de lungă durată. Planul prevede măsuri de consolidare a administrației publice, inclusiv prin îmbunătățirea eficacității sistemului judiciar și prin combaterea corupției, precum și măsuri de sprijinire a investițiilor private, în special pentru IMM-uri, și de îmbunătățire a mediului de afaceri prin reducerea obligațiilor administrative pentru întreprinderi. Se preconizează că reformele prevăzute în plan în domeniul educației și al locurilor de muncă vor crea o piață a forței de muncă mai puternică, favorizând creșterea economică.

Ca urmare a reformelor și a investițiilor din domeniul educației incluse în plan, reziliența socială ar trebui să crească. Datorită forței de muncă bine calificate și reducerii părăsirii timpurii a școlii, economia ar trebui să devină mai rezilientă la șocurile viitoare, iar populația, mai adaptabilă la modelele economice în schimbare.

Mari proiecte de investiții

Planul asigură fronturi uriașe de lucru, în întreaga țară, pentru firmele de construcții. Printre investițiile prevăzute a se realiza în următorii ani se numără:

- 1.600 km rețele de apă construite în localități cu peste 2.000 locuitori;

- 2.500 km rețele de canalizare în localități cu peste 2.000 locuitori;

- 400 rețele de canalizare în cele cu mai puțin de 2.000 de locuitori;

- 88.400 gospodării conectate prin programul național „Prima conectare la apă și canalizare”;

- 420 de kilometri de autostradă nou construiți;

- 2 851 km cale ferată construiți sau modernizați, între care: 315 km de cale ferată modernizată și cu sistem inteligent de management al traficului instalat;

- 110 km de cale ferată electrificată;

- 12.7 km de rețea nouă de metrou: 5,2 km în București și 7,5 km în Cluj;

- renovarea energetică moderată sau aprofundată a circa 1.000 – 1.500 de blocuri și a circa 2.000 de clădiri administrative;

- instalarea și conectarea la rețea a cel puțin unei capacități suplimentare de 3.000 MW de energie din surse regenerabile (eoliană și solară);

- finalizarea și punerea în funcțiune a rețelei de distribuție a gazelor regenerabile și decarbonizate din regiunea Oltenia;

- instalarea a cel puțin 240 MW (480MWh) de capacitate de stocare a energiei electrice;

- construcția a 4.418 locuințe pentru tineri din comunități și grupuri vulnerabile;

- construcția a 1.104 locuințe pentru specialiști în sănătate și educație;

- 200 de centre comunitare vor fi construite sau renovate și vor avea dotări noi;

- 3.000 cabinete ale medicilor de familie vor fi echipate sau renovate;

- vor fi înființate 25 unități de terapie intensivă pentru nou-născuti și echipate, inclusiv cu ambulanțe pentru nou-născuți;

- 25 unități sanitare publice și spitale publice vor beneficia de infrastructură nouă.



Noua unitate de măsură a eficienței guvernării


Cele 29,1 de miliarde de euro vor fi acordate României, începând din acest an și până în 2026, doar dacă proiectele vor fi finalizate la timp. Oare vor reuși partidele politice să asigure o guvernare stabilă și eficientă, care să pună în practică proiectele de reforme și investiții cuprinse în PNRR? Dumneavoastră, stimați cititori, ce părere aveți?

Un lucru este clar: de acum înainte realizarea prevederilor PNRR va fi unitatea de măsură a eficienței guvernării. Politicienii aflați la putere au șansa să demonstreze ce sunt în stare să facă pentru țară. Nu vor mai putea aburi electoratul cu promisiuni, câtă vreme se va vedea că n-au capacitatea de a începe și a duce la bun sfârșit proiectele asumate de România în cadrul PNRR. 



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.1957 secunde