Portul modern Constanța a împlinit 125 de ani de existență. Încotro se îndreaptă? (II)

Portul Constanța este un port sigur, grație digurilor solide care îi asigură o bună protecție împotriva valurilor, a adâncimilor mari și a serviciilor de siguranță a navigației pe care le pune la dispoziția navelor. Administrația portuară investește în mod sistematic în lucrările de consolidare a digurilor. Iată, pe data de 1 noiembrie 2021 va fi lansată procedura pentru lucrările de la digul de larg.

Pe de altă parte, calitatea serviciului de pilotaj maritim a crescut prin preluarea sa de către Administrația portuară, începând cu data de 1 ianuarie 2021. Drept dovadă, numărul incidentelor navale din portul Constanța a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 30 de ani. În plus, prețul acestui serviciu s-a diminuat cu 20%, fapt ce contribuie la creșterea atractivității portului Constanța pe piața Mării Negre.

În zilele noastre, portul Constanța se pregătește să intre în era digitalizării. În curând va fi lansat proiectul Port Comunity Sistem, prin care se urmărește integrarea tuturor autorităților și operatorilor portuari într-un sistem informatic integrat, în vederea creșterii vitezei operaționale și a fluidizării traficului de mărfuri.

În plus, sistemul informatic intern al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța va fi modernizat, având în vedere și faptul că, începând cu data de 1 ianuarie 2022 se trece la sistemul de E-facturare.

La rândul lor, agenții economici portuari, care vor fi integrați în Port Comunity Sistem, își vor dezvolta și moderniza propriile sisteme informatice.

Port Comunity Sistem va integra informații privind traficul nave, traficul de mărfuri, traficul de mărfuri periculoase, documentele vamale și multe altele. Studiul de fezabilitate pentru acest proiect va fi realizat din fondurile proprii ale Administrației portuare, valoarea lui fiind estimată la 250.000 de euro, urmând ca investiția să fie finanțată din fonduri europene.

Un alt proiect digital, la care se lucrează în prezent, se referă la accesul în incinta porturilor maritime. Pe viitor, taxa de intrare va fi achitată on-line, transmițându-se, totodată, datele de identificare a vehiculului (tip și număr de înmatriculare). Prin această metodă se va pune capăt și practicii înșelătoare, prin care solicitanții plăteau taxa de acces pentru autoturisme, dar intrau în port cu camioane cu marfă. Pe viitor, barierele inteligente de la porțile de acces în port se vor ridica numai dacă vor recunoaște numărul de înmatriculare, faptul că a fost achitată taxa și dacă tipul vehiculului corespunde cu cel ce a fost declarat.

Momentul în care porturile lumii vor scăpa de poluarea aerului provocată de nave pe timpul escalelor nu e prea departe. Pe viitor, vapoarele nu vor mai folosi motoarele proprii și nu vor mai arde carburanți pentru a produce energia electrică de care au nevoie pe perioada staționării, pentru funcționarea echipamentelor de la bord. Necesarul de curent electric le va fi furnizat de la mal, pe cât posibil din surse de energie verde. Măsura are drept scop reducerea emisiilor de gaze în atmosferă. Mari porturi din SUA și Europa au început, deja, să facă investițiile necesare pentru aplicarea acestei măsuri, să se modernizeze, iar printre acestea se numără și porturile maritime românești.

Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța este partener în cadrul proiectului EALING, care are drept obiectiv trecerea la alimentarea navelor cu energie electrică de la mal, pe timpul escalelor. Bugetul proiectului este de 6.960.240 euro, finanțarea fiind asigurată prin programul european Connecting Europe Facility 2019. Proiectul a demarat pe data de 1 iunie 2020, finalizarea lui fiind prevăzută până la 30 iunie 2023. Bugetul CNAPMC pentru acest obiectiv este de 101.194 euro, din care 50.597 euro reprezintă finanțare europeană și 50.597 euro, surse proprii.

În proiect sunt implicați 16 parteneri: porturi, asociații profesionale, autorități din: Spania, Italia, Germania, Grecia, Bulgaria, România, Slovenia și Portugalia. Coordonatorul lui este Fundația Valencia Port.

La finalul proiectului, cel puțin 16 porturi din diferite regiuni ale Uniunii Europene, de la Marea Mediterană, Marea Neagră și Atlantic, vor avea infrastructura și echipamentele necesare trecerii la alimentarea navelor cu energie electrică de la mal.

În domeniul producției de energie verde, Administrația portuară intenționează să utilizeze suprafețele gropilor de gunoi dezactivate, pentru a le acoperi cu panouri fotovoltaice. Totodată, în colaborare cu primăria Constanța se lucrează la un proiect în valoare de 20 de milioane de euro, pentru acoperirea suprafețelor de faleză portuară cu panouri fotovoltaice. Administrația locală deține 60% din aceste suprafețe, restul fiind în proprietatea portului și a unor particulari. Rămâne de văzut cum se va rezolva problema proprietăților private, pentru a putea fi demarat proiectul. Se dorește ca finanțarea să fie asigurată printr-un parteneriat public-privat, accesând fonduri europene.

La rândul lor, operatorii portuari privați ar putea investi în producția de energie verde, acoperind magaziile și silozurile cu panouri fotovoltaice.

Proiectul centralelor eoliene de pe digurile de larg ale portului Constanța a fost abandonat în urmă cu mai mulți ani, întrucât experții au decis că actualele diguri nu pot suporta forțele uriașe ce se dezvoltă în astfel de instalații. În schimb, se pot construi ferme eoliene în zona de litoral, care asigură adâncimile adecvate pentru amplasarea centralelor. O serie de entități și-au exprimat interesul pentru acest proiect, dar totul depinde de Administrația Națională Apele Române, gestionarul zonei de litoral al României.