Potențialul de transport al Dunării e folosit în proporție de doar 1,8%

Un proiect de 184 de milioane de euro pentru asigurarea adâncimilor de navigație e blocat de dezinteresul Bulgariei

"Potențialul de transport al Dunării este folosit în proporție de numai 1,8%. Interesul României este ca volumul transportului fluvial de mărfuri să crească pe seama reducerii celui rutier" - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Constantin Matei - subsecretar de stat în Ministerul Transporturilor.

De ce este Dunărea atât de puțin utilizată? Cauzele sunt numeroase: neasigurarea adâncimii minime de navigație de 2,5 metri pe întreg parcursul anului, lipsa facilităților de operare din numeroase porturi fluviale, conexiunile proaste ale unor porturi cu rețelele rutiere și feroviare, parcul de nave îmbătrânit și neadecvat pentru navigația în condițiile adâncimilor scăzute, numărul mult prea mic de unități navale specializate în transportul containerelor, insuficiența mijloacelor pentru deblocarea Dunării de ghețuri etc. 

Pentru soluționarea unora dintre aceste probleme, în 2011, Ministerul Transporturilor a inclus un număr de 26 de proiecte în Strategia Dunării, dintre care amintim: 

- lucrări de modernizare a Canalului Dunăre - Marea Neagră - aflate în derulare (valoarea - 334,25 milioane euro, finalizare - 2020);

- lucrări de modernizare a Canalului Poarta Albă - Midia Năvodari (valoarea - 309,22 milioane euro, finalizare - 2020);

- Canalul Dunăre - București, respectiv amenajarea râurilor Argeș și Dâmbovița pentru navigație și alte folosințe (valoarea va fi cunoscută la finalizarea studiului de fezabilitate, finalizare - 2025);

- apărări de maluri pe Canalul Sulina, lucrări în curs de derulare (valoarea - 1 milion de euro, finalizare - 2020);

- îmbunătățirea condițiilor de navigație pe Dunăre, în sectorul Călărași - Brăila (valoarea - 47,84 milioane euro, finalizare - 2013);

- îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno  ½" #c bulgar al Dunării (valoarea - 184 milioane euro, finalizare - 2015);

- lucrări de reabilitare și modernizare a infrastructurii portului Tulcea (valoarea - 3,62 milioane euro, finalizare - 2015);

- lucrări de reabilitare și modernizare a infrastructurii portului Galați (valoarea - 16,67 milioane euro, finalizare - 2015);

- lucrări de reabilitare și modernizare a infrastructurii portului Brăila (valoarea - 17,42 milioane euro, finalizare - 2015);

- modernizarea portului Cernavodă (valoarea - 8,2 milioane euro, finalizare - 2017);

- modernizarea portului Călărași (valoarea - 8,7 milioane euro, finalizare - 2017);

- modernizarea portului Drobeta Turnu Severin (valoarea - 20 milioane euro, finalizare - 2017);

- modernizarea portului Moldova Veche (valoarea - 4,3 milioane euro, finalizare - 2017).

Pentru cele mai multe dintre proiecte, printre care și cel privind îmbunătățirea condițiilor de navigație pe sectorul comun româno - bulgar al Dunării s-a obținut finanțare europeană. Din păcate, nu se poate trece la punerea în practică a acestui proiect întrucât Guvernul Bulgariei nu a prevăzut la buget partea sa de cofinanțare. 

Care este motivul real al acestei omisiuni: lipsa resurselor bugetare sau a interesului pentru creșterea traficului fluvial? Oare, autoritățile de la Sofia - altfel deosebit de pragmatice - își fac socoteala că dezvoltarea transportului pe Dunăre este mai curând în avantajul României decât al Bulgariei? Dacă gândesc așa, parțial au dreptate. Dar nu trebuie să omită două lucruri importante: grosul banilor pentru aceste lucrări vine de la Uniunea Europeană, iar dacă traficul pe Dunăre se menține scăzut pentru România, va fi și mai mic pentru Bulgaria.