Povestea lui Mitu Ciocea, omul care a crescut și a trăit între animale

În urmă cu o săptămână, împreună cu câțiva colegi din Clubul Umoriștilor Constănțeni, am fost în vizită la ferma scriitorului Florin Ciocea, în satul Maltezi, comuna Stelnica, județul Ialomița. Pentru mine a fost un privilegiu să-l întâlnesc pe tatăl acestuia, Mitu Ciocea. Bărbatul ajuns la venerabila vârstă de 89 de ani a trecut sub numeroase regimuri, a trecut prin războaie, reforme și revoluții, dar a păstrat neștirbită dragostea pentru creșterea animalelor și a transmis-o fiului și nepoților săi.

Bătrânul s-a născut pe 2 august 1928, în satul Misleanu - Pârțani, comuna Cegani, județul Călărași. Mama sa era grecoaică, iar tatăl, macedonean. Veniseră cu un vapor, din Macedonia, alături de mulți alți megleno-români, macedoneni și greco-români care fuseseră nevoiți să își părăsească țara după Primul Război Mondial, când au fost rescrise granițele din Balcani. Guvernul român de atunci a venit în ajutorul conaționalilor prigoniți din țările în care trăiseră și i-a colonizat în Dobrogea, Ialomița, Călărași, dar și în alte județe ale țării. 

Familia Ciocea a primit de la statul român 5 hectare de teren în satul Pârțani, unde și-a întemeiat o gospodărie, reluându-și îndelet-nicirea de crescători de animale, moștenită din moși-strămoși. Mitu, fiul lor, a urmat două clase primare, cât să știe să scrie și să citească, și a început să muncească alături de părinți. "Am crescut printre animale. La vârsta de opt ani, păzeam 200 de oi. Le duceam la păscut pe lunca de la Retezatu. Pe atunci, lâna, carnea, pieile, laptele și brânza se vindeau mai ceva decât aurul. Veneau negustorii la noi, acasă, și cumpărau totul", își amintește bătrânul.

Pe data de 2 decembrie 1949, Mitu Ciocea a plecat militar, iar pe 26 octombrie 1951, s-a liberat. Între timp, regimul comunist impus de ocupantul sovietic declanșase acțiunea de cooperativizare a agriculturii și de "desființare a țărănimii înstărite și a chiaburimii de la sate".

Familia Ciocea avea 500 de oi, 30 de vaci și o mulțime de porci. I s-a cerut să intre în CAP, cu tot cu animalele și pământul aflate în proprietate. "Părinții mei s-au împotrivit, trăgând speranța că vor veni americanii și vor scăpa de comuniști. În anul 1952, au fost arestați. Nu au fost bătuți, dar timp de două săptămâni au fost plimbați de la Procuratură la Poliție și înapoi. N-au avut încotro și, în cele din urmă, au semnat cererile de intrare în CAP. Nu ne-au mai lăsat decât trei oi. După ce am pierdut totul, tatălui meu i s-a pus pe suflet și, la vârsta de doar 55 de ani, a decedat. În schimb, mama a trăit 97 de ani. 

După ce am intrat în colectiv, pot spune că am dus-o destul de bine. La țară, cine muncea și era harnic avea tot ce îi trebuie. Dacă unii munceau, în schimb, alții furau. Din CAP se fura lapte, carne, furaje. Unii dintre hoți mai erau prinși. Îi țineau la arest câte trei - patru zile sau o săptămână, după care le dădea drumul. Apoi, nu se mai încumetau să fure", povestește bătrânul.

În 1960, CAP-urile din Maltezi, Retezatu și Stelnica s-au unificat. În noua cooperativă agricolă, Mitu Ciocea a fost numit brigadier - zootehnist. Deși avea doar două clase primare, a ajuns șeful unei ferme cu 600 de oi, 1.000 de vaci și 500 de porci. "Celelalte cadre din conducerea CAP erau ingineri și doctori mult mai bine pregătiți decât cei din ziua de astăzi", povestește octogenarul.

După evenimentele din 22 decembrie 1989, în țară s-a instaurat haosul. Primele victime au fost cooperativele agricole de producție și cele de stat. "S-au furat animalele, s-au distrus clădirile fermelor și instalațiile de irigații. Furau cei ce nu munciseră și țiganii veniți din toate zonele. Dacă n-am fi avut câinii de la oi, țiganii ar fi dărâmat tot și ne-ar fi omorât și pe noi. Furau din case, din gospodăriile oamenilor. După 1990, am cerut să ni se dea înapoi pământul cu care intrasem în CAP - cel al părinților și cel adus prin căsătorie, în total 25 de hectare. L-am luat în satul Stelnica. În prezent, ferma noastră are 30 de vaci, 30 de porci, livadă și pământ", afirmă bătrânul. 

Flăcăul său, Florin Ciocea, s-a născut în 1957. A făcut Institutul de Marină "Mircea cel Bătrân", dar a renunțat la navigație. S-a întors la fermă și a preluat conducerea. Cei doi feciori ai săi - unul e medic veterinar, iar celălalt e agronom - lucrează împreună cu el, la fermă.