Poziția CCIR cu privire la Planul Național de Redresare și Reziliență

Antreprenoriat și competitivitate: Sunt necesare reforme, elaborarea unui cadru legislativ favorabil și predictibil pentru dezvoltarea antreprenoriatului și atragerea investitorilor străini, sunt necesare investițiile în IMM-uri, inclusiv în întreprinderi nou-înființate, care conduc la diversificare și reconversie economică, susține CCIR.

Infrastructura de transport: Suma de 4,5 miliarde de euro prevăzută în prima versiune a Planului Național pentru Redresare și Reziliență, pentru investiții în autostrăzi, centuri ocolitoare și alte drumuri trebuie păstrată în versiunea finală, consideră CCIR.

Tranziția verde: Principalul sector care cauzează poluare atmosferică în România este sectorul energiei. Investițiile în restructurarea sistemelor energetice și de încălzire a locuințelor (trecerea la gaze naturale și integrarea surselor regenerabile de energie) vor contribui la creșterea calității aerului. Printr-o strategie ambițioasă de renovare a clădirilor publice și private va fi sprijinit sectorul construcțiilor și va crește eficiența energetică. Investițiile în sectoarele cele mai poluante (transporturi, agricultură, industria prelucrătoare, sectorul energiei și construcțiilor) vor contribui direct la reducerea emisiilor de CO2 și GES.

Cercetare și inovare: În 2018, investițiile în cercetare și inovare au reprezentat 0,51% din PIB, cu mult sub obiectivul național de 2% fixat pentru 2020 și media UE de 2,12%. CCIR consideră ca fiind necesare creșterea investițiilor în cercetare și inovare și elaborarea unei legislații care să faciliteze cooperarea între mediul de afaceri, universități, institute de cercetare și autorități locale sau regionale. Transformarea digitală: În pofida unor eforturi, digitalizarea economiei a rămas în urmă. Capacitatea administrativă insuficientă în ceea ce privește furnizarea de servicii publice de calitate (inclusiv servicii digitale) și birocrația reprezintă un obstacol atât pentru întreprinderi, cât și pentru cetățeni și, prin urmare, pentru dezvoltarea socială și economică a țării. În acest context, CCIR consideră deosebit de importantă implicarea administrației locale, centrale și a mediului privat în identificarea unor măsuri pentru furnizarea de servicii publice digitale simplificate. Un argument în plus pentru stimularea dezvoltării serviciilor publice digitale, pentru dezvoltarea tehnologiilor inovative și pentru alfabetizarea digitală a populației se datorează faptului că România va avea la dispoziție cel puțin 20% din cele 30,4 miliarde de euro pentru investiții în proiecte de transformare digitală.

z x x

„Termenul până la care statele membre pot transmite oficial, către Comisia Europeană, Planul Național de Redresare și Reziliență este 30 aprilie 2021. La două luni de la transmiterea și aprobarea de către Comisia Europeană a versiunii îmbunătățite a PNRR, Uniunea Europeană va oferi statelor membre, inclusiv României, primele fonduri, echivalentul a 13% din 30,4 miliarde de euro. Din aceste considerente, este deosebit de important ca Guvernul României să includă în noua versiune a PNRR proiecte mature, în conformitate cu recomandările Comisiei, care să contribuie la atenuarea efectelor generate de criza sanitară și economică și, în cele din urmă, să crească capacitatea de reziliență a României.

Disponibilitatea a aproximativ 80 miliarde de euro alocate României prin Mecanismul de Redresare și Reziliență și Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 reprezintă, într-adevăr, o șansă istorică pentru dezvoltarea economică și socială a României, însă acest lucru depinde în cea mai mare măsură de capacitatea autorităților administrației publice centrale și locale pentru a facilita absorbirea și investirea acestor fonduri în proiecte de impact pentru dezvoltarea țării”, precizează CCIR.