Primele 350 de companii din România au plătit impozit pe profit 0,8% din cifra de afaceri în 2020

Primele 350 de companii din România, care au o cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro, au plătit în 2020 un impozit pe profit de 0,8% din cifra de afaceri, ceea ce este o pondere mai mică decât cea de 1% impusă microîntreprinderile cu unu sau mai mulţi salariați, cu venituri ce nu depășesc 300.000 de lei și care nu realizează venituri din anumite sectoare din IT, HoReCa și Sănătate, a spus Sterică Fudulea, secretar general al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

„Avem 350 de companii cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro în România. Cifra de afaceri totală a acestor companii este 624 de miliarde de lei. Au plătit aceste companii un impozit pe profit de 5,2 miliarde de lei, ceea ce reprezintă undeva până în 0,8% din cifra lor de afaceri, 0,78%" , a explicat Sterică Fudulea, într-o conferință de presă.

Analiza realizată pentru anul 2020, un an greu pentru companiile din România, a arătat că microîntreprinderile au avut o cifră de afaceri de 204 miliarde, cu un impozit de 2,4 miliarde, ceea ce înseamnă 1,2% din cifra totală.

Potrivit lui Fudulea, în top 10 companii mari, doar una are un impozit plătit de 2,56% din cifra de afaceri şi este o companie cu acţionariat 100% românesc din zona de distribuţie a materialelor de construcţii.

El a prezentat și rezultatele unei analize privind posibilul impact al impozitul de minim 1% pentru companii, informează gandul.ro

„Am selectat doar companiile care plătesc sub 1% şi cele care sunt pe pierdere, pentru că şi cele care sunt pe pierdere ar trebui să plătească 1%. Şi pentru că vorbeam de pierdere, să ştiţi că pe primul loc în zona de pierdere e o companie care are 40% din cifra de afaceri pierdere. Companiile care au plătit sub 1% sau care sunt pe pierderi au avut o cifră de afaceri cumulată de 456 milioane şi au plătit un impozit de 1,4. Cu alte cuvinte, dacă ar fi aplicat sau dacă s-ar aplica această măsură de 1%, s-ar încasa undeva la 4,56% deci cumva peste trei ori suma plătită", a explicat Sterică Fudulea.

Astfel, doar din această diferenţă s-ar dubla impozitul pe profit plătit de toate aceste companii, a explicat reprezentantul CNIPMMR.

Din punctul de vedere al CNIPMMR, transmis printr-un comunicat de presă, impozitarea trebuie să fie simplă, unitară și aplicabilă pe minimum 10 ani (fără condiții ce vizează domeniul de activitate, praguri de venituri, număr de asociați, valoare rentabilitate etc) și nu în funcție de variabile ce se modifică pe parcursul anului.

„O creștere a gradului de impozitare va duce la plata unui impozit pe profit similar impozitului pe venit din prezent întrucât companiile vor identifica noi modalități de disimulare a profitului și vor amâna realizare de cheltuieli cu noi investiții, achiziții sau pregătirea/extindere de personal", arată CNIPMMR.

Potrivit organizației, modificările propuse vin pe fondul unei creșteri a numărului de suspendări și dizolvări (suspendările au crescut cu 8,89% și dizolvările cu 14,14% față de aceeași perioadă a anului trecut), apetitul pentru crearea de noi firme fiind oricum în scădere și se așteaptă la amânarea/limitarea extinderii activității firmei pentru a nu depăși plafoanele ce schimbă modul de impozitare.

Scrisoare pentru Bruxelles

Într-o scrisoare adresată Comisiei Europenene, CNIPMMR, confederația patronală reprezentativă la nivel național, ce asigură reprezentarea intereselor întreprinderilor mici și mijlocii la nivel național și european, reprezentând peste 60.000 de IMM-uri mebru al SMEunited – își împărtășește îngrijorarea că implementarea reformelor fiscale propuse poate duce la următoarele efecte:

O încetinire considerabilă a economiei ca urmare a închiderii afacerilor din cauza imposibilității suportării impozitelor;

Creșterea prețului ca urmare a transferării costurilor suplimentare către consumatori;

Creșterea ratei inflației;

Scăderea consumului;

Creșterea ratei șomajului în contextul închiderii sau reducerii activității economice;

Reducerea veniturilor la bugetul statului.

Astfel, CNIPMMR consideră că trebuie luate în considerare opt „linii roșii” pentru reformele fiscale propuse de Guvernul României:

Principiul „de la mare la mic”.

Toate reformele trebuie să înceapă de la administrația publică centrală și locală apoi să continue cu marile companii – multinaționale – și, ulterior, trebuie impuse măsuri fiscale IMM-urilor. De asemenea, sarcina fiscală și impactul estimat ar trebui să se bazeze pe același principiu.

Termen limită de aplicare: 1 ianuarie 2024

Asigurarea predictibilității și gradualității sectorului de afaceri prin anunțarea măsurilor cu impact asupra IMM-urilor cu cel puțin 6 luni înainte și aplicarea acestora cel mai devreme, la 1 ianuarie 2024.

Consultarea partenerilor sociali și realizarea unui acord politic pe o perioadă de 10 ani

Guvernele naționale trebuie să se consulte în mod corespunzător cu părțile interesate atunci când adoptă reforme. Măsurile ar trebui implementate printr-un acord politic cu angajatorii și sindicatele pe o perioadă de 10 ani, cu obiective și rezultate clare ale reformelor. De asemenea, toate propunerile de reformă trebuie să fie însoțite de studii și analize de impact.

Aplicarea noilor reforme conform înțelegerii micilor întreprinzători (1% și 3%, fără angajați obligatorii, prag de 30% etc.)

Aplicarea unei simple cote de cifră de afaceri fără birocrație și alte constrângeri (legate de minim 1 angajat, cota de profit, domeniu) pentru ca aceasta să poată fi ușor identificată și controlată atât de către antreprenori, cât și de către organele de stat.

Lansarea de programe naționale și europene

Sprijinirea afacerilor existente prin acordarea de granturi de investiții pentru IMM-uri și lansarea urgentă a programelor dedicate acestora.

Sectorul ospitalității din România are nevoie de mai mult sprijin

Pentru a-și menține competitivitatea, sectorul necesită menținerea facilităților fiscale existente (cota TVA de 9%), similar celorlalte state europene (Belgia 6%, Germania 7%, Bulgaria 9%). Ospitalitatea românească necesită implementarea unor politici de sprijinire a domeniului prin acordarea de prime încasate, realizarea de investiții în infrastructura de agrement și promovarea României în străinătate.

Mecanismul salariului minim: transparent și aplicat timp de 10 ani și salarii minime diferite

Salariile trebuie majorate la nivel național într-o manieră responsabilă și graduală, impozitarea muncii este la unul dintre cele mai înalte niveluri din Uniunea Europeană și regândirea impozitării muncii trebuie să fie în centrul politicilor publice.

Vouchere

Fiecare măsură ar trebui să fie foarte bine evaluată, astfel încât să nu afecteze negativ IMM-urile și piața muncii. Adăugarea de noi taxe angajaților (ca de exemplu noua taxă pe tichetele de masă) va avea un impact grav asupra calității vieții acestora în această perioadă foarte dificilă în care inflația, prețurile ridicate la alimente și criza energetică îi împovărează deja și va face IMM-urile mai slabe neavând instrumente pentru a motiva și reține forța de muncă talentată și pentru a construi politici motivante de resurse umane.