Privatizarea CNM "Petromin" – ultima strigare

"Cine oferă mai mult? Adjudecat!" Compania de Navigație Maritimă "Petromin" visează de peste 15 ani la cuvintele magice care o vor elibera din corsetul capitalului de stat. Pe data de 2 septembrie 2009, la ora 13, va avea loc o nouă tentativă de privatizare. Ar putea fi ultima.

O afacere interesantă
În plină criză economică, acționarul majoritar AVAS a scos la vânzare prin licitație cu strigare cele 15.743.901 acțiuni, pe care le deține la "Petromin". Prețul de pornire a licitației - 0,95 lei pe acțiune, față de valoarea nominală de 2,5 lei pe acțiune - reflectă evoluția pieței naționale și mondiale.
Un investitor ar trebui să achite 14.956.705,95 lei, respectiv 3.550.637,63 euro, pentru a deveni proprietarul a 70,02 % din capitalul social al companiei de navigație. Celelalte acțiuni sunt deținute de SIF Transilvania (23,83% din acțiuni) și de persoane fizice (6,15%).
În ciuda dificultăților financiare și a datoriilor existente, "Petromin" a rămas o afacere interesantă. Activele sale constau din: bulk-carrierele de 25.000 tdw "Carmen Silva" (aflat în exploatare) și "Ileana" (care așteaptă în parcul rece, să fie reparat și retehnologizat), împingătorul "Pluton", complexul de vacanță din Saturn (cu 114 locuri de cazare și un teren de 5.000 mp), 16 spații comerciale în cartierul "Faleză Nord", plus sediul din portul Constanța.
AVAS a avut mai multe tentative eșuate de a privatiza compania. Ultima a avut loc chiar în 2009, pe 17 februarie, la debutul crizei din shipping și de pe piața imobiliară. Lipsa ofertanților s-a datorat nu doar prețului ridicat (2,5 lei pe acțiune). Nimeni nu se mai gândea la investiții în acel moment, ci la restrângerea lor.
Acum, situația s-a mai schimbat. Piețele încep să-și revină, iar cei ce au bani sunt în căutare de chilipiruri. "Petromin" poate fi privită astfel, mai ales din punct de vedere imobiliar. De altfel există două sau trei scrisori de intenție pentru privatizarea CNM "Petromin" și tocmai de aceea AVAS a fost obligată să scoată pachetul de acțiuni la vânzare.
Ce ar putea sta în calea succesului licitației? Dacă prețul de pornire este atractiv de această dată, în schimb, condițiile de intrare în competiție sunt destul de restrictive. Taxa de acces direct la informațiile despre companie este de 6.785,38 lei, dosarul de prezentare costă 28.274,4 lei, taxa de participare la licitație se ridică la 15.708 lei și mai trebuie depusă și o garanție de 3.935.975,25 lei.
Practic, participarea la licitație înseamnă o pierdere de 12.052,16 euro (valoarea unui automobil) pentru oricare dintre participanți și imobilizarea unei sume uriașe, de 934.378,32, sub formă de garanție (26,32% din valoarea de pornire a tranzacției). Rămâne de văzut dacă forța de atracție a prețului este mai mare decât cea de respingere a condițiilor de participare.

Ultimul "mohican"
CNM "Petromin" este ultimul "mohican" din flota de stat a României, la distrugerea căreia au lucrat regimurile Iliescu și Con-stantinescu.
La sfârșitul anului 1989, flota națională număra 301 nave maritime, cu o capacitate de 6.185.000 tdw și vârsta medie de 11,2 ani. Ea ocupa locul 26 între flotele lumii, din punct de vedere al tonajului brut.
Prima lovitură a fost dată prin aprobarea HG 740/1990, care a tăiat finanțarea pentru cele peste 70 de nave aflate în construcție în șantierele navele românești și care aveau capacități între 2.100 tdw și 172.000.000 tdw.
În timpul Guvernului Văcăroiu, a urmat lovitura decisivă, care a pregătit falimentul flotei. La 11 ianuarie 1993, companiile de navigație "Navrom", "Petromin" și "Romline" au fost scoase de sub controlul Ministerului Transporturilor, prin trecerea a 70% din capital la FPS și a 30%, la Agenția Națională pentru Privatizare. Pe actele de transmitere stau semnăturile lui Florin Georgescu, ministrul Economiei și Finanțelor de atunci, Emil Dima, președintele FPS, și Aurelian Dochia, președintele ANP.
Trecerea flotei la FPS și ANP - două instituții create să vândă tot ce le cade în mână - arăta clar că regimul de atunci nu avea alt interes decât să înstrăineze navele. Ceea ce s-a întâmplat mai apoi a fost în logica haosului promovat de FPS în economie. Destinul tragic al flotei naționale nu s-a deosebit cu nimic de soarta multora dintre unitățile industriale și agricole aflate în portofoliul instituției.
De la 11 ianuarie 1993 și până în anul 2001, statul român (prin FPS, ac-tualul AVAS) s-a străduit să falimenteze companiile "Navrom" și "Romline" și să vândă flota de 82 nave, cu o capacitate totală de 4.096.750 tdw, a CNM "Petromin", fără să pună altceva în loc. România este singura țară care a reușit performanța de a ieși de pe harta maritimă a lumii, distrugând, în mai puțin de un deceniu, flota pe care o construise în decurs de un secol.