Propunerile grupului de lucru al Comisiei Europene pentru atragerea tinerilor pe mare

Piața forței de muncă din shipping-ul european se confruntă cu două amenințări majore: creșterea numărului de navigatori non-europeni, în dauna celor comunitari, în special la nivelul nebrevetaților, iar pe de altă parte, recrutarea și permanentizarea ofițerilor europeni este tot mai dificilă.

Uniunea Europeană nu putea să stabilească o politică privind transportul maritim, care să nu ofere soluții la aceste două probleme critice. În acest scop, la propunerea Comisiei Europe-ne, a fost creat Grupul de lucru privind ocuparea forței de muncă maritime și competitivitate. Misiunea lui era să realizeze așa numita "agendă socială", care să ghideze această politică în următorii ani, până în 2018.
Grupul și-a început activitatea în iunie 2010 și a finalizat raportul în 2011. Recent, documentul a fost pus în dezbatere la Bru-xelles, în cadrul unei reuniuni organizate de Comisia Euro-peană, la care au participat parteneri sociali din shipping-ul comunitar. Printre participanți
s-a numărat și Florin Urziceanu, președintele Asociației Companiilor de Crewing din România.
Potrivit raportului, grupul și-a propus să identifice ce anume îi împiedică pe tineri să îmbrățișeze cariera de navigator și obstacolele din calea recrutării lor de către angajatorii europeni.
La nivelul anului 2010, Uniunea Europeană și Norvegia aveau împreună 254.119 navigatori, dintre care: 143.967 ofițeri și 110.152 nebrevetați. 77% dintre ofițeri și 80% dintre nebrevetați angajați pe nave cu pavilion UE erau cetățeni comunitari.
La rândul ei, industria extractivă off-shore asigura un număr important de locuri de muncă, în special în țările din nordul continen-tului. Norvegia raporta circa 1.000 de navigatori în sectorul off-shore, în 2010.
Se estimează că, în sectorul maritim european (care include activități precum transportul pe apă, serviciile din shipping și cele portuare, construcțiile navale, brokerajul, serviciile bancare și financiare, cercetarea științifică și educația) munceau în 2010 circa 5 milioane de persoane.
Apar activități noi maritime, legate de producția energiei electrice prin forța vânturilor și a valurilor, care generează un număr important de locuri de muncă "verzi".
Pe baza unor studii, grupul de lucru a identificat o serie de factori care afectează munca și viața pe mare și îi descurajează pe europeni să își aleagă profesiunea de navigator sau să se permanentizeze în meserie. Printre aceștia se numără: lipsa de pregătire pentru realitatea vieții de pe mare; dificultăți întâmpinate în relațiile interpersonale de la bord; volumul mare de muncă, cu ture scurte, care se repetă; izolarea de prieteni și familie; insuficiența mijloacelor de petrecere a timpului liber, din cauza spațiului restrâns de la bord. Lipsa accesului la Internet reprezintă o problemă pentru tânăra generație de navigatori. De asemenea, durata tot mai mică a escalelor în porturi, care ajung până la două - trei ore, a devenit o piedică pentru navigatorii care vor să coboare pe uscat, să viziteze, să cunoască oameni aparținând altor culturi sau pur și simplu să meargă la un bar.
Creșterea numărului actelor de piraterie și de violență pe mare, precum și incriminarea naviga-torilor contribuie, de asemenea, la scăderea atractivității profesiunii de marinar.
Grupul de lucru a propus ca sistemul de ajutoare de stat din cadrul Fondului Social European să fie utilizat și în shipping. Unii dintre membrii grupului au recomandat Comisiei Europene să condiționeze regimul taxei pe tonaj din cadrul celui de al doilea pavilion național de angajarea navigatorilor europeni, inclusiv a cadeților, acolo unde este posibil. S-a recomandat organizarea programelor de acomodare în shipping și alte sectoare, asigurarea programelor de practică pe nave și creșterea accesului la programele de perfecționare.
O altă recomandare se referă la dezvoltarea comunicațiilor la bordul navelor (Internet), inclu-zând responsabilitatea utilizării lor. Comisia ar putea analiza posibilitatea acordării ajutoarelor de stat pentru promovarea utili-zării internetului de către echipaje, în scopul dezvoltării profesionale și pentru viața personală.