Atenționare pentru Ministerul Transporturilor

Puneți interesele cadeților și marinarilor români pe primul loc!

1575
11
Puneți interesele cadeților și marinarilor români pe primul loc! - adrianmihalcioiu-1353686917.jpg
Înființarea registrului maritim internațional al României (registrul secund de înmatriculare a navelor maritime) este așteptată cu nerăbdare de piața shipping-ului românesc. Punerea în practică a acestui proiect va aduce beneficii tuturor: navigatori, instituții de învățământ marinăresc, companii de crewing, autorități portuare și agenți economici din porturi, șantiere navale, buget de stat.


v v v

Până în prezent, au fost făcuți doi pași importanți. Pe data de 8 august 2012, Autoritatea Navală Română a postat pe site-ul Uniunii Europene anunțul pentru contractarea servicii-lor agentului privat care va atrage nave străine în noul registru și îl va gestiona. În paralel, a fost creat cadrul legislativ necesar pentru înființarea registrului secund de înmatriculare a navelor maritime (prin adoptarea OG nr.19, din 23 august 2012, de modificare a OG nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare).

Cât de aproape este România de momentul înmatriculării primei nave în noul registru și care sunt cerințele pe care trebuie să le îndeplinească armatorii? Răspunsul la aceste întrebări îl cunosc doar cei implicați în contractarea serviciilor de administrare a pavilionului.

Un lucru este, însă, clar: indiferent care vor fi interesele și strategia celor ce negociază proiectul, ei vor fi obligați să respecte anumite cerințe sociale.

"Noi ne-am întâlnit în primăvară cu reprezentanții celor ce și-au exprimat intenția de a contribui la ela-borarea acestui proiect și la administrarea lui. La primele discuții avute le-am cerut să țină cont de patru cerințe esențiale: marinarii români să aibă prioritate la angajare pe navele din pavilionul internațional; la cererea facultăților, să fie angajat cel puțin un cadet pe compartiment (punte și mașină), pe fiecare navă; să existe contracte colective de muncă ITF pe fiecare navă, întrucât este vorba de un registru de complezență); să se asigure o protecție socială adecvată pe aceste nave. Sunt patru cerințe esențiale pe care Sindicatul Liber al Navigatorilor și Federația Interna-țională a Transportatorilor le susțin. Noi le-am transmis celor ce lucrează la elaborarea proiectului și nimeni nu a avut vreo obiecție atunci când le-am discutat. Așteptăm să le vedem incluse în viitoarele reglementări" - a declarat, pentru cotidianul "Cuget Liber", Adrian Mihălcioiu, liderul SLN.

Nu numai în presa românească, în frunte cu ziarul "Cuget Liber", dar și în presa internațională au apărut relatări despre intențiile României.

"Pornind de la relatările din presă, ITF a solicitat un punct de vedere din partea Sindicatului Liber al Navi-gatorilor, pe care l-am transmis deja. Poziția noastră corespunde politicii ITF și este aceeași pe care am avut-o și în 1998, când România a înființat primul său registru maritim secund. Atunci, sindicatul și un grup de armatori serioși au dorit să se acorde facilități pentru românii care activau în shipping și care erau supuși unui regim de fiscalitate împovărător. După cum se știe, la scurt timp de la înființarea registrului internațional, armatorii au fost suprataxați de Guvernul României și obligați să se refugieze în pavilioanele de complezență. SLN susține actuala inițiativă, dar, împreună cu ITF va interveni dacă va consta abateri de la convențiile internaționale și de la cerințele de pe plan național. Este normal să existe contracte colective de muncă, semnate nu neapărat cu SLN, ci cu orice sindicat afiliat la ITF, căci vom avea de a face cu armatori din numeroase țări ale lumii. Nu vom impune ca navigatorii români să fie angajați, iar cei ai altor state să fie debarcați, ci doar o oarecare prioritate. De altfel, angajarea românilor prezintă avan-taje: sunt bine pregătiți profesional; sunt cetățeni europeni și nu au nevoie de vize în Europa. La înființarea pavilionului internațional, statul român trebuie să aibă în vedere, în primul rând, asigurarea locurilor de practică și de muncă pentru tineri. După cum se știe, învățământul superior de marină produce 1.500 de absolvenți pe an" - a precizat Mihălcioiu.

Cum va reacționa SLN, dacă reglementările privind viitorul registru maritim nu ține cont de cerințele sociale?

"Suntem adepții dialogului și vom solicita respectarea lor. Ele au fost discutate deja și au fost agreate în primăvară. După cum am mai afirmat, noi susținem proiectul și suntem gata să-i acordăm întregul sprijin. În cazul în care nu se respectă cele stabilite, noul registru va fi declarat pavilion de complezență, iar navele sale vor fi tratate ca atare de către ITF, oriunde în lume. Se știe că federația internațională are capacitatea de a monitoriza și a acționa împotriva tuturor navelor care nu respectă reglementările interna-ționale" - avertizează liderul SLN.

v v v

Trebuie amintit faptul că România mai are un act normativ care reglementează pavilionul internațional, dar pe care Codul fiscal l-a golit de avan-tajele acordate armatorilor. Este vorba de OG 116/1998 privind instituirea regimului special pentru activitatea de transport maritim internațional.

Conform actului normativ, armatorii beneficiau de scutiri la plata impozitului pe profit (38% la acea dată), a TVA, a taxelor vamale și accizelor, sprijinul statului în finanțarea construc-țiilor de nave în țară sau la achi-ziționarea lor din import. În schimbul acestor facilități, companiilor de navigație li se cerea o taxă anuală, calculată în funcție de tonajul net și de vechimea navei (care putea fi de 375 $ în cazul unei nave de 1.000 tdw, mai tânără de 10 ani, sau de 5.980 $, în cazul unei nave de 150.000 tdw, în vârstă de peste 25 ani).

În spiritul neseriozității românești, Guvernul Mugur Isărescu a desființat, prin celebrele OUG-uri 215 și 217 din decembrie 1999, facilitățile oferite de OG 116/1998, companiile înscrise în cel de al doilea registru fiind obligate să plătească nu numai taxa anuală pe tonaj, ci și impozit pe profit. Reacția a fost previzibilă: armatorii s-au retras din regimul special maritim. 


Comentează știrea

11 comentarii. Pagina 2 din 2. Click pe pagina dorită : 1 2 
ana
1 decembrie 2012
kru maritime

Poate D.Mihalcioiu se va ocupa si de navigatorii care pleaca cu firma Kru Maritime si care sunt platiti cu 4 luni in urma.Desi au asa zise contracte ITF.Poate ne explica dansul de ce li se permite domnilor nemti asa ceva.

11 comentarii. Pagina 2 din 2. Click pe pagina dorită : 1 2 

Articole pe aceeași temă

Marţi, 16 Octombrie 2012
Stire din Economie : Câtă ȘPAGĂ dau marinarii români?
Sâmbătă, 13 Octombrie 2012
Stire din Economie : Portul Constanța - performerul Mării Negre
Pagina a fost generata in 0.5168 secunde