Sistemul bugetar stă pe un butoi de pulbere! Guvernanții nu îndrăznesc să reformeze statul

223
Sistemul bugetar stă pe un butoi de pulbere! Guvernanții nu îndrăznesc să reformeze statul - fondsistemulbugetarstapeunbutoid-1655404709.jpg
Armata angajaților din instituțiile și autoritățile publice a crescut cu 59.354 de persoane, respectiv cu 4,90%, în decurs de numai patru ani și patru luni, arată statisticile Ministerului Finanțelor. Dacă, la data de 31 decembrie 2017, efectivele lor erau de 1.210.308, la 30 aprilie 2022 au ajuns la 1.269.662 de persoane, cu o pondere de 22,35% în numărul total al salariaților activi din România, care, potrivit Inspecției Muncii, era de 5.680.814.

Cheltuielile cu personalul din instituțiile și autoritățile publice au crescut continuu din 2017 până în 2021, arată datele privind execuția bugetară, chiar dacă ritmul de creștere s-a diminuat substanțial în ultimii trei ani:

- cu 22%, în 2017 față de anul precedent, respectiv cu 0,6% din PIB;

- cu 23,7%, în 2018 (+1,0% din PIB);

- cu 18,8%, în 2019 (+0,7% din PIB):

- cu 7,5%, în 2020 (+0,7% din PIB);:

- cu 1,7%, în 2021 (-0,9% din PIB).

Potrivit bilanțului anual al instituțiilor publice publicat de Ministerul Finanțelor, la data de 31 decembrie 2021, cheltuielile cu salariile se ridicau la 5.472.479.169 de lei.



Crește presiunea salarială


În prezent, cheltuielile cu personalul reprezintă 22% din totalul cheltuielilor bugetului general consolidat, iar presiunea salarială este din ce în ce mai mare. Iată, în contextul actualei evoluții a prețurilor, numeroase categorii de angajați ai instituțiilor și autorităților publice își exprimă nemulțumirile față de nivelul scăzut al salariilor și față de inechitățile din sistemul public de salarizare. Printre ei se numără angajații din Sănătate și Învățământ, polițiștii și funcționarii publici.

Ce pot face guvernanții în fața presiunii salariale tot mai mari a sistemului? Să satisfacă toate solicitările le-ar fi imposibil, din cauza deficitului bugetar excesiv, de 79,91 miliarde de lei, la finalul 2021, respectiv 6,79% din produsul intern brut.

Pentru acoperirea cheltuielilor sistemului, statul este nevoit să se împrumute la greu. La 31 decembrie 2021, datoria guvernamentală urcase la 48,8% din PIB.

Dar dacă pentru masa mare a bugetarilor nemulțumiți resursele sunt insuficiente, pentru elita plătită de fonduri publice (demnitari, primari, prefecți, miniștri și președintele țării) s-a găsit ceva „mărunțiș”. Printr-o decizie a parlamentarilor, salariile acestora au fost majorate, în iunie 2022, cu sume cuprinse între 880 și 1.400 de lei a salariilor.



În căutare de soluții


La data de 18 iunie 2021, în cadrul procedurii de deficit excesiv, Consiliul Uniunii Europene i-a recomandat României să reducă deficitul public la 6,2% din PIB, în 2022, la 4,4%, în 2023 și la 2,9%, în 2024. Ce soluții are statul român pentru satisfacerea acestei cerințe: ori crește PIB-ul, ori își reduce cheltuielile, ori și una și alta.

Ideea desființării structurilor și posturilor inutile din aparatul de stat, consumatoare de resurse, este departe de guvernanții români. Este drept, în anul 2021, pe timpul Guvernului Câțu s-a vorbit despre reducerea numărului reprezentanților statului din adunările generale ale acționarilor și consiliile de administrație și despre desființarea sporurilor salariale nejustificate, dar nu s-a trecut la fapte.

Dar dacă nu se poate restructura, statul poate stopa creșterea numărului bugetarilor. Drept urmare, printr-o ordonanță de urgență se propune suspendarea ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din instituțiile și autoritățile publice, începând cu data de 1 iulie 2022.

Pe de altă parte, coaliția guvernamentală caută soluții pentru a atrage mai multe venituri din taxe și impozite la bugetele statului, punând presiune pe salariați și agenții economici. Printre măsurile aflate în dezbatere în laboratoarele Puterii se numără: introducerea impozitului progresiv pe salarii, a taxei de solidaritate de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii, majorarea impozitului pe proprietățile imobiliare și impozitarea câștigurilor obținute din jocurile de noroc cu 25% până la 40%. Este de așteptat ca măsurile fiscale ce vor fi adoptate să provoace noi nemulțumiri și să genereze efecte negative în economie, dar este puțin probabil că vor asigura reducerea deficitului bugetar al României sub ținta de deficit excesiv, de 3% din PIB.


Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.5863 secunde