Bugetele statului sunt și mai flămânde când viața e prea scumpă, iar portofelele sunt goale

107
Bugetele statului sunt și mai flămânde când viața e prea scumpă, iar portofelele sunt goale - fondbugetelestatuluisuntsimaifla-1653587942.jpg
Trăim vremuri grele, dacă până și hârtia igienică este de două-trei ori mai scumpă decât în urmă cu un an! Nici nu-ți vine să mai mănânci de teamă că, mergând la baie prea des, ți se va goli portofelul.

Omenirea trăiește cel mai negru coșmar de la Al Doilea Război Mondial și până astăzi. Prețurile au explodat! De la petrol, gaze, cărbune și cereale până la produsele finite și servicii, toate s-au scumpit. Creșterile de prețuri depășesc evoluțiile din timpul crizei economice mondiale din anii 2009 – 2013.

Cine e de vină? Pandemia de coronavirus care a răpit peste un milion și jumătate de vieți, a închis ramuri economice întregi și le-a afectat puternic pe celelalte?

Marii producători de petrol și gaze, care dețin controlul pieței energetice? Economia mondială și populația lumii, care consumă prea multe resurse? Încălzirea globală generatoare de perioade de secetă ce afectează producțiile agricole? Invadarea Ucrainei de către Federația Rusă, cu lanțul său de consecințe asupra piețelor energetice, de materii prime siderurgice și de cereale?

Națiunile lumii și organizațiile internaționale n-au reușit să găsească răspunsul la toate întrebările, iar remediile la care recurg vizează, în bună măsură, efectele, nicidecum cauzele.



„Miracolul” scăderii deficitului bugetar


Când portofelele și conturile bancare sunt din ce în ce mai goale, oare cum o duc bugetele naționale? Dacă ne uităm la cele ale statului român, situația – la prima vedere – nu pare deloc îngrijorătoare. Iată, Ministerul Finanțelor a anunțat că deficitul bugetului general consolidat, în primele patru luni ale anului 2022, s-a diminuat cu 21,11% față de aceeași perioadă a anului precedent, coborând la 16,33%. Iar ponderea deficitului în produsul intern brut a coborât de la 1,75% la 1,23%.

Prin ce minune s-a produs această scădere de 21,11% a deficitului bugetar? A reușit să extragă Fiscul mai multe venituri din economia subterană, să combată mai eficient evaziunea fiscală? Cheltuiește statul mai puțin cu salariile, a redus armata sinecuriștilor și băgătorilor de seamă plătiți cu lefuri grase, a mai astupat din găurile prin care se scurg banii publici în buzunarul clientelei politice?

Faptul că statul se împrumută la greu pentru a acoperi cheltuielile și că în coaliția guvernamentală se discută despre abandonarea cotei fixe de impozitare a veniturilor și trecerea la impozitul progresiv demonstrează că realitatea din spatele cifrelor bugetare prezentate de rapoartele oficiale este gravă.



Creștere spectaculoasă a încasărilor


La toate aceste întrebări, iată ce ne răspunde raportul privind execuția bugetului general consolidat! Veniturile au crescut cu 22%, în primele patru luni ale anului 2022, față de aceeași perioadă a anului precedent, ajungând la 144,40 miliarde de lei.

Încasările din impozitul pe salarii și venituri au fost de 10,23 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 13,2%. Un aport însemnat la acest avans l-au avut încasările mai mari din impozitul pe dividende (+35,5%) și din impozitul aferent pensiilor (+25,4%). La rândul lor, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 8,7%.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 45,04 miliarde de lei, în ianuarie – aprilie 2022, fiind în creștere cu 9,6% față de nivelul înregistrat în același interval din anul precedent.

Doar încasările din impozitul pe profit au făcut notă discordantă, însumând 6,19 miliard de lei și înregistrând o diminuare de 18,8% față de primele patru luni ale anului 2021. Involuția s-a datorat modificării termenului de plată și de depunere a declarației anuale privind impozitul pe profit aferent anului fiscal 2021, până la data de 25 iunie 2022 (față de termenul de 25 martie prevăzut în anul 2021).

În primele patru luni din 2022, încasările nete din TVA au făcut un salt de 40,2%, totalizând 31,58 miliarde de lei. Dar trebuie să fim cinstiți și să precizăm că evoluția lor spectaculoasă nu s-a datorat creșterii în aceeași măsură a consumului populației și economiei, ci scumpirilor. Cu cât prețurile sunt mai mari, cu atât cota de TVA încasat de stat este mai mare.

Veniturile din accize au însumat 10,90 miliarde de lei, înregistrând o reducere de 5,0%, involuția fiind determinată de scăderea încasărilor din accizele la produsele din tutun. Oare de ce? Au început să se lase românii de fumat pe capete sau a crescut comerțul ilegal cu tutun? În schimb, veniturile din accizele pentru produsele energetice au făcut un salt de 7,9%, ca urmare a creșterii consumului de carburanți față de aceeași perioadă a anului trecut, cât și a majorării accizei cu 3,6%, începând cu 1 ianuarie 2022.

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donațiile au totalizat 10,24 miliarde de lei, în primele patru luni ale anului 2022, fiind în creștere cu 24,3%.

Ne spetim plătind dobânzi

Cheltuielile bugetului general consolidat au însumat 160,73 miliarde de lei în perioada de referință din 2022, fiind în creștere cu 15,6% față de același interval al anului precedent. În structură, cheltuielile de personal s-au ridicat la 38,44 miliarde de lei, având o creștere de 3,7%, cele cu bunurile și serviciile au fost de 20,21 miliarde de lei (+15,5%), iar cheltuielile cu dobânzile au însumat 9,44 miliarde de lei (+49,37%).

Vestea proastă este că a scăzut volumul investițiilor. Cheltuielile pentru investițiile finanțate de fonduri interne și externe au fost în valoare de 12,18 miliarde de lei, cu 7,27% mai mici față de anul precedent.

În schimb, cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost cu 23,4% mai mari comparativ cu anul trecut, însumând 11,28 miliarde de lei.

Bani mai mulți pentru asistența socială

Primele patru luni ale anului 2022 sunt marcate de o creștere semnificativă, de 19,3%, a cheltuielilor cu asistența socială, până la 60,40 miliarde de lei. Evoluția lor a fost influențată, în principal, de majorarea, de la 1 ianuarie 2022, a punctului de pensie cu 10%, respectiv de la 1.442 de lei la 1.586 de lei, a nivelului îndemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 800 de lei la 1.000 de lei, de acordarea unui ajutor financiar pentru beneficiarii sistemului public de pensii cu pensii mai mici sau egale cu 1.600 de lei, astfel încât toți cei care se încadrează în această categorie să aibă un venit de 2.200 de lei, în luna ianuarie 2022, precum și de acordarea celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu dizabilități. Totodată, au fost majorate alocațiile de stat pentru copii.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!
Pagina a fost generata in 0.3866 secunde