Strategia bancară: stimulează consumul, dar descurajează investițiile din economie

283
Strategia bancară: stimulează consumul, dar descurajează investițiile din economie - strategiebanci-1550413161.jpg
În anii 2005 - 2008, creditul a fost motorul creșterii economice durabile. Împrumuturile susțineau investițiile, activitatea curentă a firmelor, exporturile, dar și consumul. Banii circulau și se înmulțeau cu viteză, iar băncile se luptau să dobândească cote mai mari de piață, deschizând noi unități și oferind facilități mai multe decât concurența. Agenții economici aveau încredere în creditare, în sistemul bancar, iar acesta le jura "iubire veșnică".

Începând din 2009, după declanșarea crizei economice, instituțiile financiar-bancare le-au întors spatele agenților economici și au luat în brațe populația, stimulând consumul și piața imobiliară. În viziunea lor, cele mai multe societăți comerciale sunt "nebancabile", adică nu oferă suficiente garanții pentru împrumuturi.

Astăzi, sistemul bancar, în frunte cu Banca Națională a României, acuză pe bună dreptate guvernanții de populism, de faptul că, prin creșterile de salarii și pensii, stimulează creșterea economică nesănătoasă, bazată pe consum. Dar instituțiile financiare uită să spună că, la rândul lor, prin structura creditării, stimulează consumul și descurajează investițiile.

Populația - preferata bancherilor

La 31 decembrie 2018, creditele neguvernamentale (în lei și valută, inclusiv cele neperformante) însumau 253.746,5 milioane echivalent lei. Față de finele anului 2017, suma era cu doar 7,84% mai mare.

Structura creditării în anul 2018 arată, pe de o parte, creșterea încrederii în moneda națională, iar pe de altă parte, o mai mare apropiere a băncilor de populație, de investițiile imobiliare și de consum, decât de producție.

Astfel, creditele în lei au ajuns la 165.860,2 milioane de lei și o pondere de 65,36% în totalul creditării. Principalul client al băncilor continuă să fie populația. Volumul împrumuturile acordate acesteia a ajuns la 52,46% din totalul creditării, respectiv la 133.120,4 milioane echivalent lei. În schimb, creditarea agenților economici deține o pondere de 44,44% din total, însumând 112.769,8 de milioane echivalent lei.


În structura creditelor pentru populație, cele pentru construcția sau achiziția de locuințe reprezintă 55,29%, fiind de 73.603,5 milioane echivalent lei. 


Creditele pentru consum, în sumă de 57.784,2 milioane echivalent lei, dețin o pondere de 43,41%. În august 2015, raportul era invers: creditele de consum dețineau o pondere de 50,93%, iar cele pentru locuințe, de 46,22%.

Schimbări semnificative s-au produs și în privința volumului creditelor restante. În august 2015, ponderea acestora era de 10,71% din totalul creditării, iar în martie 2017, de 5,86%. La sfârșitul lunii decembrie 2018, sistemul bancar românesc raporta credite restante de 7,558,7 milioane echivalent lei, reprezentând 2,98% din totalul creditelor aflate în derulare. Totuși, nivelul creditelor restante este de peste 2,86 ori mai mare decât cel din august 2008, care era de numai 1,04%.

În județul Constanța, băncile aveau în derulare, la 31 decembrie 2018, credite în valoare de 10.038,8 milioane echivalent lei, din care 2,62% erau restante. Populația deținea 55,30% din totalul împrumuturilor 5.552 milioane echivalent lei), iar agenții economici, doar 44,34% (respectiv 4.451,6 milioane echivalent lei). Din totalul creditelor acordate populației județului, 59,09% au fost obținute pentru locuințe, iar 38,89% pentru consum.

Economisirea s-a relansat

În prima jumătate a anului, pe fondul practicării unor dobânzi mult prea mici la depozite, economisirea a bătut pasul pe loc, dar în ultimele luni a început să crească, pe măsură ce dobânzile au fost majorate. La 31 decembrie 2018, depozitele (în lei și valută) au totalizat 173.284,3 milioane echivalent lei, fiind în creștere cu doar 4,78% față de nivelul atins la sfârșitul anului 2017.

În județul Constanța, depozitele bancare ale populației și agenților economici au crescut cu 4,69%, ajungând la 5.778,1 milioane echivalent lei.

Neîncrederea în leu

Cum va evolua piața financiar - bancară în anul 2019? Dinamica ei va fi influențată, în primul rând, de prevederile OUG 114/2018. Pe fondul creșterii neîncrederii în moneda națională, ne putem aștepta la o reorientare a economisirii și creditării spre valută. Pe de altă parte, băncile vor fi mult mai prudente decât până în prezent și vor înăspri condițiile de creditare. IMM-urile vor fi cele mai afectate.

În 2019, statul român va continua să fie principalul client al instituțiilor de credit. Se va împrumuta și mai mult, la dobânzi tot mai mari, pentru a plăti pensiile și salariile bugetarilor.



Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.2973 secunde