Țăranul nu mai poate vinde ștevia, ceapa și brânza, dacă nu-i persoană fizică autorizată

Micii agricultori simt că le fuge pământul de sub picioare.
Începând de pe 25 aprilie 2010, nu își vor mai putea vinde produsele fără a fi înregistrați ca persoane fizice autorizate sau organizați în întreprinderi individuale ori întreprinderi familiale. OUG 44/2008 îi obligă chiar și pe cei care vând câțiva litri de lapte sau o legătură de leuștean să treacă mai întâi pe la Registrul Comerțului. Odată cu aplicarea noii reglementări, vremea carnetelor de producător eliberate de primării a apus. În același timp, dispar și multe dintre facilitățile care au ținut în viață agricultura de subzistență. În locul lor, statul pune constrângeri, birocrație și impozite.

Lege pentru o para chioară
Ziua de 25 aprilie 2010 va marca o cotitură în viața micilor producători agricoli. Ori se aliniază la regulile introduse de OUG 44/2008, ori dispar de pe piață. Norma este valabilă pentru toată lumea, și pentru amărășteanul care crește două capre sau o vacă, și pentru baba care muncește pe un răzor de zarzavat, și pentru moșul care îngrijește doi stupi cu albine, și pentru flăcăul care pescuiește doi baboi în balta de la marginea satului. Niciunul dintre ei nu va putea vinde de o para chioară, dacă nu are măcar certificat de PFA eliberat de Registrul Comerțului, dacă bordeiul lui nu este înregistrat ca "sediu profesional", dacă Fiscul nu i-a eliberat un cod unic de înregistrare fiscală, dacă nu și-a deschis cont la bancă, dacă nu are contabil auto-rizat, care să-i țină o contabilitate simplă, dacă nu are casă de marcat, dacă nu taie chitanțe și facturi, dacă nu plătește impozit pe venituri, pe profit, pe dividende, contribuția la asigurările sociale, de sănătate, TVA și alte alea.

Au băgat spaima în zarzavagii
Vestea a ajuns deja în piețele constănțene, printre micii producători. Oamenii sunt stupefiați. Nu le vine a crede că există o asemenea lege. "Cum să deschid eu firmă, domnule? Vin la piață o dată pe săptămână și vând zarzavat de 500 de lei. Sunt văduvă. Am patru fete, dintre care două sunt despărțite de soți. Împreună creștem patru nepoți. Trăim de pe urma grădinii și cu banii pe care îi strângem mai achităm una-alta. Ce vor de la noi cu asta?"
Mă aflu în Piața Griviței și femeia care-mi vorbește a întins pe o lădiță vreo zece legături de ceapă și câteva salate. Are 57 de ani și locuiește în Nisipari. Îi este frică să vorbească până și despre necazurile ei. Mă roagă să nu o fotografiez și să nu-i dau numele în ziar.
Mai curajoasă, Polixenia Băjenaru (56 ani), din Viișoara, povestește că familia sa numeroasă (un soț care nu mai găsește de muncă și cei trei copii) trăiește de pe urma grădinii de zarzavat. La aflarea veștii că va trebui să țină o contabilitate, întreabă: "Ce e aia?" După ce află ce vrea statul de la ea, trage concluzia: "Înseamnă că vom muri de foame."
Petre Stoian (31 ani) are 5 - 6 solarii cu zarzavat la Sinoe, o nevastă și doi copii de 3 și 5 ani. Toată familia muncește în grădină. Alt mijloc de existență nu are.
Până acum, omul a vândut marfa la Constanța, pe baza carnetului de producător eliberat de primărie. "Am aflat că va trebui să ne autorizăm ca persoane fizice - spune el. Asta e numai ca să ne pună să plătim taxe. Nu este de ajuns că plătesc impozit pe teren? Eu am numai două clase. Cum să țin contabilitate? Cu ce să plătesc un contabil, când eu n-am bani să dau copiii la grădiniță?"

Cu albinele la Registrul Comerțului
Tudor Ilie este director în cadrul Asociației Crescătorilor de Albine - Filiala Constanța. Până acum, nu a auzit de prevederile OUG 44/2008. Nu-i vine a crede că actul normativ s-ar putea atinge și de apicultori. În județul Constanța, spune el, sunt înregistrați 3.500 de crescători de albine. Toți vând produsele pe piață, mulți dintre ei prin intermediul magazinelor specializate ale asociației. Sub 10% dintre apicultori s-au autorizat ca persoane fizice, pentru a avea acces la fondurile europene.
La aflarea veștii că toți vor trebui să se înregimenteze la Registrul Comerțului, omul pune mâna pe telefon și sună la conducerea Asociației, din București. Cei de la centru sunt luați ca din oală. Încă mai speră că este o greșeală, că OUG 44/2008 nu-i privește și pe ei. La finalul discuției se desprinde o singură concluzie: "Vom avea de luptat!"

PFA-ul de bordei
Primăriile din comunele județului ba știu, ba nu știu despre ceea ce îi așteaptă pe agricultori. Unele au sistat, deja, eliberarea certificatelor de producători, în timp ce altele încă le mai emit.
În comuna Deleni sunt vreo 1.000 de proprietari de ovine și caprine. Cei mai mulți au câte două - trei animale. Achizitorii vin la poarta lor și iau litrul de lapte cu 50 de bani. Oamenii trăiesc din banii scoși pe cei 10 - 15 litri de lapte vânduți zilnic.
Mariana Tilicea, viceprimarul comunei, crede că este imposibil ca micii fermieri, mulți dintre ei cu două-trei clase, să se autorizeze ca persoane fizice.
În comuna Dobromir există vreo 40 de gospodării care au una - două vaci și câteva zeci de legumicultori, care dispun de carnete de producător. "Cele mai multe dintre familii sunt foarte sărace. Au un bordei și o vacă. Vând laptele cu 60 de bani, cel mult un leu. Dacă sunt obligați să se înregistreze ca agenți economici și să plătească impozit, vor prefera să renunțe la vacă, pentru a primi ajutor social" - consideră Stănuța Iana, secretarul primăriei.
"Pentru a se autoriza ca persoane fizice, sătenii ar trebui să scoată din buzunar circa 1.000 de lei. Este prea mult pentru ei. Păi, lor le era greu să achite și cei 37 de lei pentru carnetul de producător. Când vor afla că trebuie să își cumpere și casă de marcat… Domnule, este greu de realizat așa ceva. Probabil că în timp vor trebui să se alinieze și producătorii agricoli români la regulile europene" - spune Marin Vrânceanu, secretarul comunei Ciobanu.
Numărul crescătorilor de animale din comuna Adamclisi se ridică la circa o sută de persoane. Cei mai muți au una până la zece vaci sau 50 până la 300 de oi. "Gospodăriile țărănești se vor autodesființa, dacă oamenii sunt obligați să se conformeze acestei legi" - este de părere viceprimarul Beinur Rașid.

Coșmarul rural
Ceea ce se va întâmpla în viitorul apropiat este ușor de anticipat. Pe data de 25 aprilie 2010, sute de mii de mici producători agricoli vor trece din economia la vedere în cea subterană. Evident, Fiscul se va pune cu sancțiunile pe ei. Piața agro-alimentară va avea de suferit, căci, lipsind concurența, prețurile alimentelor vor crește. Vor profita doar samsarii, care și așa făceau evaziune fiscală. Mica gospodărie țărănească va sărăci tot mai mult, iar viața la țară se va transforma în coșmar.