Va reuși mașina de privatizări a statului să își încheie misiunea până la sfârșitul mileniului?

Cum, stimați cititori, nu știți despre cine vorbesc? Oare lumea a uitat cu desăvârșire de Fondul Proprietății Statului, de „fabrica” de „miliardari de carton”, „îmbogățiți ai tranziției” și „baroni locali” de pe timpul regimurilor Iliescu și Constantinescu, vremuri în care nu exista temuta Direcție Națională Anticorupție, iar Justiția era la degetul cel mic al partidelor aflate la putere.

Printr-o operațiune de „chirurgie estetică”, structura care are pe conștiință mulțimea privatizărilor frauduloase, soldate cu vânzarea atâtor unități economice la fier vechi și transformarea activelor în afaceri imobiliare, și-a schimbat, în repetate rânduri, „fața”. Pentru a scăpa de renumele prost dobândit, și-a luat, în mod repetat, alt nume: mai întâi AVAB (din 1998), apoi APAPS (din 2000), AVAS (din 2004), pentru ca din 2012 și până în prezent să se numească AAAS, adică Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului.



Un portofoliu de 412 societăți comerciale

Instituția înființată în 1992 ar fi trebuit să își încheie misiunea în decurs de zece ani și să se dizolve, după cum promiteau, la nașterea ei, deputații din Adunarea Constituantă (așa se numea Parlamentul României la acea vreme). Au trecut 30 de ani și, după cum reiese din rapoartele sale de activitate, instituția nu dă semne că va trage obloanele prea curând.

Iată, la sfârșitul anului 2021, AAAS deținea, în numele statului român, participații la un număr de 412 societăți comerciale, cu un capital social total de numai 5.096.460 de lei, din care statul deținea doar 14,60%, respectiv 743.950.

Din total, un număr de 238 de unități sunt privatizabile. Dintre acestea, în doar 11 societăți statul deține capitalul integral sau majoritar. În celelalte 227 de societăți în care statul este acționar minoritar, situația se prezintă astfel: în 14 unități, participația statului la capitalul social este între 33% și 49,99%; în 45 de unități, între 10% și 32,99%; în 168 de unități, sub 10%. Alte 174 de unități sunt neprivatizabile, iar dintre acestea: 153 de unități sunt în insolvență, reorganizare judiciară sau faliment, în timp ce 21 de firme sunt în dizolvare.

Tabloul anti-performanței administrative

Dintre cele 11 societăți comerciale cu capital integral sau majoritar de stat din portofoliul AAAS, doar cinci unități au desfășurat o activitate în anul 2021, realizând venituri totale de 4.280.150 de lei, cu cheltuieli totale de 5.506.890 de lei. Trei dintre ele au înregistrat un profit brut total minuscul, de numai 251.730 de lei, iar celelalte două unități au raportat o pierdere brută totală de 1.478.470 de lei.

Cele 11 unități au înregistrat, în anul 2021, datorii totale de 4.544.750 de lei, din care peste 60%, respectiv 2.727.670 de lei, la bugetele statului.

Poate sunteți curioși să aflați câte locuri de muncă sunt asigurate de cele 11 societăți comerciale cu capital integral sau majoritar de stat. Ei bine, la finalul anului 2021 acestea aveau împreună doar 19 angajați, în medie doi salariați pe unitate, din care unul era conducătorul unității.



O autocaracterizare… înălțătoare

Scurta prezentare de mai sus spune totul despre capacitatea administrativă a AAAS. În schimb, părerea conducerii instituției despre propria sa activitate, așa cum reiese din propriul raport, este de-a dreptul… înduioșătoare: „Prin reprezentanții săi în consiliile de administrație la societățile din portofoliu, AAAS a avut ca obiectiv menținerea numărului locurilor de muncă, creșterea productivității muncii în vederea obținerii de venituri care să asigure acoperirea datoriilor în primul rând față de bugetul de stat și bugetele locale, asigurarea plății la timp a salariilor angajaților societății, creșterea calității resurselor materiale și umane folosite de societate, cu respectarea indicatorilor aprobați prin bugetele de venituri și cheltuieli.”

Iar finalul autocaracterizării este… înălțător! „Performanța financiară a societăților din portofoliul AAS, rezultat al politicilor economice și sociale implementate, poate fi definită și prin susținerea durabilității acestor unități economice într-un context economico-financiar național și european deosebit de dificil.”



Privatizarea a înghețat

Anul acesta AAAS (fostă FPS) împlinește 30 de ani de existență, dar instituția nu dă semne că își va încheia misiunea vreodată. Iată, în perioada 1992 - 1996, a privatizat 2.726 societăți comerciale, iar în intervalul 1997 - 2000, alte 4.759 unități. Marea majoritate erau societăți mici. Apoi, în perioada 2001 - 2004, au fost privatizate 432 societăți mari și foarte mari, după care mașina de privatizat și-a redus motoarele. Epoca „marilor tunuri” se încheiase.

În 2016 au fost încheiate contracte de vânzare pentru pachetele de acțiuni deținute de stat la un număr de numai trei societăți, iar în 2017, pentru alte două unități. În 2018, s-a produs „un salt”, fiind vândute pachetele de acțiuni la șapte societăți din portofoliu, pentru care s-a încasat suma totală de 1,105 milioane de lei. Apoi, în 2019, 2020 și 2021 nu a fost raportată nicio privatizare.

Dar de unde știm că nu va urma un potop de privatizări în anul 2022 și că toate cele 238 de unități privatizabile vor fi vândute, în sfârșit? Uite că știm! Nici vorbă de așa ceva! Pe site-ul AAAS nu există nicio ofertă de vânzare de acțiuni sau active.



„Armata” AAAS

Dar să dăm uitării toate astea și ne minunăm cercetând măreața structură de personal a AAAS (fostă FPS). Iată, organigrama ei bogată și stufoasă include: un președinte, trei vicepreședinți, opt directori de direcții, zece șefi de servicii, birouri și compartimente, o mulțime de consilieri și personal de execuție. În total sunt 220 de posturi, exclusiv cele ale președintelui, vicepreședinților și ale cabinetului demnitarului. Admirând-o mi-am spus: N-ar fi păcat ca „armata” AAAS să-și îndeplinească misiunea de a privatiza, în trei-patru ani, toate unitățile din portofoliu? Și-apoi ce va face până la sfârșitul mileniului, din ce va trăi?