Vreți voturile marinarilor? Ce le oferiți la schimb?
Articole de la același autor
E jale mare în portul Constanța! De două zile autoritățile nu mai iau șpagă de la nave!
08 Octombrie 2016
Atenție, studenți de la marină: Europa are nevoie de specialiști în serviciile de la uscat!
19 Octombrie 2016
Navigatorii români sunt condamnați să fie foarte bine pregătiți
20 Octombrie 2016
Ovidiu Cupșa a pus-o de-o colaborare cu americanii
28 Octombrie 2016
Atenție, se primesc proiecte de finanțare pentru sănătate!
18 Octombrie 2016
"Ați fost pentru marina comercială o mândrie a României"
06 Septembrie 2016
România este un rezervor de forță de muncă pentru flota mondială, iar navigatorii sunt o sursă de voturi pentru partidele politice. Câte voturi ar putea aduce corpul marinăresc în alegerile generale din decembrie 2016? În scriptele Autorității Navale Române sunt înscrise 47.427 de carnete de marinar, din care: 5.800 la Constanța și 11.627 la Galați.
La acestea trebuie adăugate voturile a mii de absolvenți ai învățământului superior de marină care n-au ajuns, încă, pe mare și ale actualilor studenți de la Aca-demia Navală "Mircea cel Bătrân" și Universitatea Maritimă din Constanța. Una peste alta ar putea fi 60.000 - 70.000 de voturi în total, dacă nu cumva mai multe.
Un număr atât de mare de voturi, orice partid ar vrea să îl atragă. Dar cum? Pensionarii îi câștigi de partea ta inde-xându-le pensiile și reducându-le impo-zitele și contribuțiile aferente. Salariaților de la stat le mărești lefurile. Dar marinarilor ce să le oferi? Nimeni nu s-a gândit la asta. De fapt, niciun partid nu i-a tratat vreodată ca pe o categorie de electori distinctă, cu trebuințe și nevoi speciale. Nici nu s-a gândit la ei. Ce și-or fi spus politicienii: "Navigatorii nu așteaptă nimic de la noi; au o viață de invidiat: aventură pe mare, aventuri prin toate porturile unde fac escală, salarii grase, în valută… Trai neneacă! Ne dau oricum voturile." Chiar așa să fie?
Probabil că marinarii nu mai au așteptări din partea partidelor politice, care niciodată nu s-au gândit la ei, dar trebuințe nerezol-vate au de peste două decenii.
Spre exemplu, își doresc ca România să aibă din nou o flotă, care să asigure stagii de practică pentru cadeți și locuri de muncă pentru ofițeri și nebrevetați. Desigur, nu se gândesc la o flotă de stat, ci la una privată. Dar pentru așa ceva este nevoie de o legislație care să stimuleze înregistrarea navelor sub pavilion românesc. Cea mai bună soluție ar fi înființarea unui al doilea pavilion național, așa cum România a avut pentru o scurtă perioadă de timp.
În august 1998, Guvernul Radu Vasile a aprobat OG nr. 116 prin care instituia regimul special pentru activitatea de transport maritim internațional. Actul normativ prevedea scutiri la plata impozitului pe profit, a TVA, a taxelor vamale și accizelor. În schimbul acestor facilități, companiilor de navigație li se cerea o taxă anuală, calculată în funcție de tonajul net și de vechimea navei. În spiritul neseriozității românești, Guvernul Mugur Isărescu a desființat, cu celebrele HG-uri 205 și 207 din decembrie 1999, facilitățile oferite de OG 116/1998, companiile înscrise în cel de-al doilea registru fiind obligate să plătească nu numai taxa anuală pe tonaj, ci și impozit pe profit. Reacția a fost previzibilă: toate companiile s-au retras din regimul special maritim.
În anul 2013, sub Guvenul Ponta, ideea a fost reluată. Prin modificarea OG nr. 42/1997 privind transportul maritim și pe căile navigabile interioare, s-a dat posibilitate înființării registrului maritim internațional al României, sub controlul Autorității Navale Române. Dar proiectul a eșuat lamentabil. S-a dovedit a fi doar o manglă pusă la cale de câțiva politicieni și clienți politici, printre care o firmă germană cu sediul în Limassol, cu sprijinul unor funcționari din ANR.
În ciuda acestor eșecuri, proiectul înființării registrului maritim internațional al României și al atragerii unui număr cât mai mare de nave străine nu trebuie abandonat. Punerea lui în practică va aduce beneficii tuturor: navigatori, instituții de învățământ marină-resc, companii de crewing, autorități portuare și agenți economici din porturi, șantiere navale și buget de stat.
În jurul nostru, avem destule exemple de reușită ale unor astfel de proiecte, din care avem de învățat. Sora noastră, Moldova, fără ieșire la mare, fără porturi, fără șantiere navale, fără instituții de învă-țământ marinăresc, a adunat sub pavi-lionul său, începând din 2003, o flotă im-presionantă. În 2014 avea înmatriculate 717 nave comerciale străine.
Ce-și mai doresc marinarii români? Să fie sprijiniți de politicieni și de viitorul guvern în competiția de pe piața muncii. Statul român ar trebui să încheie acorduri cu statele de pavilion, care să permită navigatorilor noștri să aleagă țara de domiciliu fiscal cea mai favorabilă. Până de curând, România a avut un singur acord de acest fel, cu Norvegia. Încheiat în 2007, acesta a expirat în 2011 și nu a mai fost reînnoit. El le permitea angajatorilor norvegieni să plătească toate taxele și impozitele aferente salariilor conform legislației din România, mult mai favorabilă pentru ei. De aceea, erau interesați să recruteze echi-paje românești.
Navigatorii mai au nevoie și de o lege care să reglementeze, printre altele, înca-drarea lor în condiții speciale de muncă, ceea ce le-ar da dreptul să se pensioneze înainte de împlinirea vâstei de 65 de ani. Cine își poate închipui că marinarii mai sunt apți de muncă pe mare la peste
60 de ani sau că armatorii străini le-ar mai da navele pe mână?
Ar mai fi și altele de făcut pentru marinari: asigurarea locurilor de practică pentru cadeții români, prin încheierea unor acorduri cu statele de pavilion; achiziționarea sau construcția unor nave școală; reducerea taxelor de examinare a navigatorilor, practicate de Autoritatea Navală Română, și eliminarea taxelor de examinare pentru acordarea brevetelor.
Scriind toate acestea în atenția partidelor politice și în interesul marinarilor români, sper ca Direcția Națională Anti-corupție să nu mă învinuiască de trafic de influență.
Comentează știrea
Murphy
29 octombrie 2016
Bravo nea Tita
Asa este ,bravo nea Tita Calin, autorul acrestui articol, nimeni nu se mai gandeste la marinarii romani, pe vremuri aveam peste 300 vapoare, acum avem zero vapoare si peste 60.000 de victime, asa i se spunea lui Ceusescu la Procesul Marioneta din dec.1989, peste 60.000 de victime. Nu el le-a facut, pe acea vreme erau vapoare si pavilion romanesc. Victime nu existau, acum exista victime si vapoare romanesti nu !
Vali
31 octombrie 2016
Vreti voturile marinarilor ?
Frumoase doleante si bazate pe nevoile navigatorilor romani.Numai ca ceva a fost omis,chiar si ca simplu subiect de discutie...este vorba de mizeria de pensie pe care o avem acum si pe care dragi colegi o sa beneficiati si voi,daca o sa mai fie posibil cu hotii de la putere. Comandanti,sefi mecanici si secunzi cu pensii de 8-12 miloane,dupa o viata pe mare.Este posibil,asemenea rusine ?raspunde base ? SLN,ai ceva de zis ? Nu,bineinteles furaciunile,cotizatiile si spagile v au inchis gura.Rusine !!!
Borleanu
16 noiembrie 2016
Pensionarii si vitori pens.
Nu se poate ca un comandant s au sf mec.care a facut aceliasi studii casi of din aviatie ,armata sa fie oasa mare diferenta la pensii,uni au de trei cinci ori mai mare de cit noi marinarii.Oare marele ct Basescu o fi trecut ecuadorul? Daca era marinar ar fi facut ceva,caci noi toti iam dat voturile, am zis ca va face ceva si pentru noi .Am 50 ani v. Din care32 pe mare La cele mai tari comp.Ipo. Petromin ,Petroclav, Barklav,si am primit o pensie de700 lei.
Articole pe aceeași temă
Sâmbătă, 29 Octombrie 2016
Sâmbătă, 29 Octombrie 2016
Sâmbătă, 29 Octombrie 2016
Vineri, 28 Octombrie 2016
Vineri, 28 Octombrie 2016
Joi, 27 Octombrie 2016
Joi, 27 Octombrie 2016
Joi, 27 Octombrie 2016
Miercuri, 26 Octombrie 2016
Miercuri, 26 Octombrie 2016
