Magistrații de la Tribunalul Constanța au judecat, vineri, acțiunea formulată de 16 dintre polițiștii din lotul "Rutiera", acuzați, în vara lui 2009, de acte de corupție, împotriva Inspectoratului de Poliție al Județului (IPJ) Constanța, pentru că instituția amintită a refuzat să-i reîncadreze pe funcțiile deținute deși Curtea de Apel Constanța a stabilit că ancheta penală este lovită de nulitate absolută.
Este vorba despre Alexandru Ianțoc, Paul Mihai Ciolpan, Liviu Iulian Conduleț, Cornel Ionuț Drăghici, Florin Marius Bîlcă, Marian Adrian Chisoiu, Ervin Tulei, Daniel Andrei Mircea, Daniel Cociu, George Busuioc, Marius Ivan, Marian Drăguț, Răzvan Viorel Țigănuș, Mihai Alexandru Manea, Florentin Grasu și Cristina Gher-lan.
Cei care au dat însă tonul la o astfel de acțiune au fost polițiștii Gheor-ghe Gabriel Rădulescu, Dumitru Iulian Maxim, Cristian Nazarovici, George Eduard Nițuleac, Gheorghe Costea și Marian Aldea, care au înaintat acțiunea la finele lui 2009.
Polițiștii cer ca IPJ să le plătească toate drepturile salariale de care au fost privați din momentul suspendării și solicită daune morale de 5.000 de lei fiecare pentru refuzul de a fi repuși pe funcții.
Vineri, avocatul celor 16, Cătălin Filișan, a spus instanței că "față de reclamanți s-a luat măsura punerii la dispoziție în baza Ordonanței Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța de punere în mișcare a acțiunii penale în dosarul nr. 368/P/2009, având drept consecință reducerea drepturilor salariale la nivelul de bază, precum și restrângerea sarcinilor și atribuțiilor de serviciu". Numai că vizavi de această ordonanță s-a dat încheierea Curții de Apel Constanța nr. 85/P/6.08.2009, care este o hotărâre judecătorească definitivă și obligatorie, prin care se constată că "neregularitatea constând în necompetența după calitatea persoanei a organului de urmărire penală este sancționată cu nulitatea absolută potrivit art. 197 alin. 2 Cod procedură penală, nemaiputând fi acoperită ulterior și putând fi invocată și din oficiu.
Această sancțiune se aplică tuturor actelor procedurale și procesuale efectuate de organul de urmărire penală necompetent, respectiv a actelor de constatare, a actelor de dispoziție și administrare a probelor, a actelor procesuale de începere a urmăririi penale și punerii în mișcare a acțiunii penale și, pe cale de consecință, și asupra întocmirii actului de sesizare a instanței cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive".
Prin urmare, ordonanța procuro-rului de punere în mișcare a acțiunii penale este lovită de nulitate absolută, ceea ce ar trebuie să determine, firesc, repunerea în situația anterioară a celor 16, pentru că, odată actul fiind declarat nul, nu mai poate produce efecte juridice. Avocatul Cătălin Filișan spune că "în lipsa unei ordonanțe de punere în mișcare a acțiunii penale legale se impune repunerea în toate drepturile și funcțiile deținute anterior punerii la dispoziție în baza unui act procesual nul absolut așa cum s-a decis prin-tr-o hotărâre judecătorească definiti-vă (…) A înlătura decizia Curții de Apel cu privire la nulitatea absolută a ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale ar avea drept consecință înlăturarea efectelor unei hotărâri judecătorești definitive, golirea de conținut și de efecte a hotărârii instanței de judecată".
Apărătorul celor 16 a mai spus că, "în situația în care nu se recunosc efectele hotărârii judecătorești prin care s-a statuat că ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale față de reclamanți este lovită de nulitate se încalcă dreptul la un proces echitabil prev. de art. 6 din Convenția Europeană a Dreptului Omului". În acest sens, Cătălin Filișan a amintit o serie de condamnări ale României la CEDO pentru încălcări similare a drepturilor omului. Judecătorii se vor pronunța la data de 17 septembrie.
Amintim că, în luna iunie 2009, a izbucnit cel mai mare scandal din ultimii ani din poliția constănțeană. Peste 40 de polițiști, din care 34 agenți de la rutieră, au fost săltați cu noaptea în cap de la casele lor de colegii de la anticorupție, fiind acuzați de trafic de influență, luare de mită, favorizarea infractorului și multe alte infracțiuni. 11 polițiști și trei civili au fost atunci arestați, restul urmând să fie cercetați în stare de libertate. Imediat după declanșarea acțiunii penale, toți au fost suspendați din funcții și puși la dispoziție organelor de cercetare. Numai că, în doar două luni de zile, mega-ancheta a fost declarată nelegală de către Curtea de Apel Constanța.
Conflictul competenței materiale din dosarul "Rutiera" a ajuns să fie tranșat, în cele din urmă, de Ministerul Public, care a decis că ancheta a fost efectuată de organul competent, moment din care dosarul "Rutiera" a început să fie divizat, iar inculpații trimiși, rând pe rând, în fața instanței.
Nu putem ignora faptul că lipsa unei proceduri unitare a făcut ca povestea să se repede în acest an, cu lotul inspectorilor de la Drumuri și Poduri și de la ARR. Magistrații constănțeni au respins propunerea de arestare și au declarat ancheta lovită de nulitate exact din același motiv.