Magistrații de la Tribunalul Constanța urmează să se pronunțe în dosarul în care cei 34 de polițiști de la Rutieră acuzați de fapte de corupție au dat în judecată, printr-o acțiune în răspundere delictuală, Parchetul Tribunalului Constanța, Ministerul Public și Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești, cerând despăgubiri morale în valoare de 50.000 de lei fiecare. În opinia lor, instituțiile enumerate mai sus le-ar fi încălcat prezumția de nevinovăție și, mai mult decât atât, din cauză că au fost comu-nicate presei datele lor de ordin personal, familiile lor au avut foarte mult de suferit.
Faptul că cei 34 de reclamanți au calitatea de agenți de poliție, prin comunicarea către presă a datelor cu caracter personal le-ar fi fost pusă în primejdie siguranța, atât a lor, cât și a familiilor acestora.
La ultimul termen de judecată, magistrații au audiat doi martori propuși de reclamanți. Polițiștii Sorin Boldeanu și Vasile Zelca au spus judecătorilor că cei 34 de agenți ar fi avut de suferit în urma publicării datelor lor personale pe diferite site-uri. "Copiii au fost marginalizați și jigniți la școală, pentru că tații lor au fost văzuți la televizor cum erau aduși cu cătușele la mâini la Parchet. Unii dintre colegi au fost nevoiți să își vândă casele la un preț modic numai pentru a se muta din zonele respective. Alții au găsit pisici sau păsări moarte aruncate în curți, cauciucurile de la mașini tăiate" - au spus martorii.
Mai mult decât atât, ei au spus că orice persoană cercetată anterior sau ulterior "reținerilor corupților de la Rutieră" are acces la datele de stare civilă ale celor 34 printr-o simplă căutare pe google și le poate urmări nevestele ori copiii cu intenția de a le face rău.
Pe de altă parte, prin răspunsurile procurorilor la interogatoriul formulat de reclamanți, reprezentanții Parchetului neagă furnizarea către ziariști, de pe adresa de e-mail a instituției amintite, a propunerii de arestare preventivă formulate în dosarul nr. 368/2009, ei spunând că acest lucru s-a petrecut după ce dosarul a ajuns în instanță. Mai mult decât atât, procurorii dau de înțeles că adresa ar fi putut fi "clonată fraudulos" și astfel utilizată neautorizat.
Potrivit avocatului Cătălin Filișan, care i-a reprezentat pe cei 34 de polițiști în instanță, prin Legea pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal, "Parchetul are obligația de a aplica măsurile tehnice și organiza-torice adecvate pentru protejarea datelor cu caracter personal împotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii, modificării, dezvăluirii sau accesului neautorizat".
"Mai mult decât atât, art. 12 din Legea nr. 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public, prevede interdicția comunicării de către instituțiile statului a informațiilor privind procedura în timpul anchetei penale sau dis-ciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, să dezvăluie surse confidențiale ori ce pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare, precum și informațiile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricăreia dintre părțile implicate în proces" - mai spune avocatul.
Apărătorul a făcut referire la interpretarea restrictivă a dreptului la prezumția de nevinăție, care apare în mod frecvent în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (cazurile Minnelli, Allenet de Ribemont, Matijasevic contra Serbiei, Barbera Messegue și Jabardo, Krause contra Austriei), "iar obligația respectării acestei garanții procedurale incumbă nu doar judecătorului, ci tuturor autorităților statului". "Cel mai important este faptul că reclamanților le-a fost încălcată prezumția de nevinovăție, prin afirmațiile și comunicatele privind vinovăția persoanelor cercetate penal" - a spus Filișan.
Judecătorii de la Tribunalul Constanța vor da o sentință în acest caz în cursul zilei de azi.