AMERICANII VIN MASIV ÎN ROMÂNIA! Trupe și echipamente militare vor ajunge, foarte probabil, și în baza de la Mihail Kogălniceanu

Președintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că în perioada imediat următoare sunt trei linii de acțiune esențiale pe care România le susține, în condițiile unui context de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre marcat de impredictibilitate, menționând că țara noastră încurajează creșterea prezenței militarilor și echipamentului militar american în România.



"În viziunea României (...) există trei linii de acțiune esențiale care trebuie avute în vedere în perioada imediat următoare. În primul rând, este necesară întărirea solidarității în interiorul NATO, inclusiv prin consolidarea relației transatlantice. În NATO, relația transatlantică este garanția funcționării optime a Alianței și a apărării colective definite de articolul V al Tratatului de la Washington. De aceea (...) România încurajează activitățile desfășurate de militarii americani pe teritoriul nostru, în cadru aliat sau bilateral, și creșterea prezenței militarilor și echipamentului militar american în România", a spus președintele Iohannis, la Palatul Cotroceni, la seminarul "Redefinirea contextului de securitate în Europa de Sud-Est - o abordare de la București".

El a arătat că România sprijină și dezvoltarea parteneriatului între NATO și Uniunea Europeană.

"Sprijinim acest parteneriat în arii de interes comun - precum mobilitatea forțelor sau apărarea cibernetică - în baza complementarității și sinergiei celor două organizații. În acest mod, cooperarea NATO-UE va aduce plus-valoare securității europene și euro-atlantice și va genera eficiență instituțională", a afirmat șeful statului, arătând că pentru România NATO rămâne principalul garant al apărării colective a membrilor săi.

Președintele Klaus Iohannis a precizat că cea de a treia linie majoră de acțiune este asigurarea unității, coerenței și consolidării măsurilor aliate pe Flancul Estic, în cadrul posturii de descurajare și apărare a NATO, punctând că în acest sens creșterea mobilității forțelor și asigurarea forțelor de întărire sunt esențiale pentru sporirea eficienței aliate.

El a spus că procesul de implementare a prezenței înaintate (Forward Presence) a NATO în România și în regiunea Mării Negre este în desfășurare, dar că aceasta nu și-a atins potențialul. Șeful statului a menționat că este nevoie de un Flanc Estic mai bine apărat, inclusiv printr-o prezență înaintată unitară, bazată pe o abordare integrată de la nord la sud, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Președintele Iohannis a arătat că aceste linii de acțiune se reflectă în prioritățile pe care România le urmărește la Summitul NATO din iulie.

Potrivit șefului statului, contextul de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre este fluid, dinamic și complex, marcat de impredictibilitate și de nevoia constantă de adaptare.

"Cred că suntem cu toții de acord că regiunea Mării Negre are o greutate aparte în ecuația de securitate la nivel internațional. Regiunea Mării Negre se află la intersecția vecinătăților estice și sudice ale NATO și ale UE - cu amenințările, riscurile și provocările specifice: conflicte regionale înghețate sau active, noi amenințări de natură cibernetică, hibridă și teroristă, migrație ilegală. You name it, we have it. Toate acestea trebuie abordate în mod coordonat și coerent, ceea ce reprezintă în sine deja o provocare. În prezent, o amenințare importantă la adresa securității europene este reprezentată, evident, de comportamentul ostil care vine dinspre est, ca să nu fiu prea concret", a arătat Iohannis.

El a indicat că obiectivul major al României este de a-și consolida securitatea prin eforturi la nivel național și valorificând cât mai bine parteneriatele strategice, în mod special cel cu SUA, precum și rolul țării noastre în NATO, dar și în UE.

"Mediul actual de securitate generează, însă, și o fereastră de oportunitate, care plasează această parte a Europei în prim-planul dezbaterilor transatlantice", a spus șeful statului, arătând că Formatul București este un exemplu foarte bun pentru a ilustra oportunitățile care se ivesc în situații de criză.

Președintele Iohannis a arătat că în climatul de securitate actual NATO trebuie să continue întărirea posturii de apărare și descurajare și să consolideze dimensiunea apărării colective față de riscurile, amenințările și provocările dinspre Est.

"România este, totodată, conștientă de faptul că securitatea euro-atlantică este legată intrinsec de stabilitatea statelor de la granițele acesteia. De aceea, Alianța trebuie să crească contribuția pe dimensiunea proiectării stabilității și a creșterii rezilienței partenerilor săi. Sunt necesare, astfel, rezultate tangibile în vecinătatea strategică, atât în est, zonă de interes specific ce trebuie să rămână prioritară pe agenda NATO, cât și în sud, inclusiv sub aspectul combaterii terorismului", a afirmat el.

Șeful statului a spus că România va continua să susțină dezideratul aliat de partajare echitabilă a responsabilităților și să își respecte angajamentele privind alocarea a 2% din PIB pentru apărare.

"România a înregistrat un progres important în acest domeniu, investind în propria securitate și, implicit, în securitatea Alianței. Astfel, peste 33% din bugetul apărării a fost alocat, în anul trecut, pentru achiziții de echipamente majore și dezvoltarea de capabilități, procent semnificativ mai mare decât procentul de 20% recomandat de NATO. La acestea se adaugă și contribuția națională consistentă la operațiunile și misiunile NATO", a arătat el.

De asemenea, președintele Iohannis a precizat că în condițiile mediului de securitate actual apărarea începe cu teritoriul național.

"Ne bazăm pe sprijinul Aliaților, dar în același timp continuăm eforturile naționale în acest domeniu. Așadar, România va continua să își asume, în mod credibil și predictibil, rolul de furnizor de securitate și stabilitate în regiune", a conchis șeful statului.

Printre cei care au participat la reuniunea organizată de think tank-ul american Center for European Policy Analysis s-au numărat Peter Doran, președintele CEPA, general-locotenentul Ben Hodges, fost comandant al forțelor americane din Europa, șeful Statului Major al Apărării, generalul Nicolae Ciucă, viceprim-ministrul pentru implementarea parteneriatelor strategice, Ana Birchall.

CEPA este un institut de cercetare non-profit și non-partizan, dedicat studiului Europei Centrale și de Est. Fondat în 2005, CEPA este unicul think-tank american a cărui activitate este concentrată exclusiv asupra statelor și societăților europene, scrie Agerpres.