CCR: Nu există conflict juridic privind constituirea completurilor de judecată

131
CCR: Nu există conflict juridic privind constituirea completurilor de judecată - ddd-1579694836.jpg

Articole recomandate

Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit miercuri că nu există conflict juridic între Parlament și Înalta Curte de Casație și Justiție în privința constituirii completurilor de judecată, au precizat, pentru Agerpres, oficiali ai CCR.

Pe 7 noiembrie 2019, Teodor Meleșcanu a sesizat Curtea Constituțională cu privire la existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Înalta Curte în privința constituirii completurilor de judecată. "Încă din anul 2018, Curtea Constituțională s-a pronunțat în privința legalității constituirii unor completuri la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, mai exact, completurile de 5 judecători abilitate prin lege să judece înalții demnitari ai statului. Cu această ocazie, Curtea a arătat cu valoare de principiu și în acord cu art. 73 alin. 3 lit. l) și art. 126 alin. 4 din Constituția României că regulile privind organizarea și funcționarea instanțelor judecătorești, în general, și Înaltei Curți de Casație și Justiție, în special, sunt de domeniul legii organice. Altfel spus, doar Parlamentul României, prin lege organică, poate stabili organizarea și funcționarea instanțelor de judecată, inclusiv modul de constituire a completurilor de judecată. Aceasta, deoarece, într-un stat de drept european și democratic, Justiția se înfăptuiește numai prin lege și în numele legii", explica atunci Meleșcanu.

În opinia sa, "dacă în privința completurilor de 5 judecători, Curtea Constituțională a stabilit că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Regulamentul de organizare și funcționare administrativă pe care l-a adoptat, a adăugat în mod nepermis la lege, în privința completurilor de 3 judecători, toate normele privind constituirea acestora au fost stabilite în mod arbitrar, prin sus-zisul Regulament, de cea mai înaltă instanță de judecată a țării, cea care ar fi trebuit să fie un exemplu de respectare a legii".

Instanța supremă susținea, în punctul de vedere transmis CCR, că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Parlament și ICCJ, iar președintele Senatului, Teodor Meleșcanu, a reclamat la CCR o eventuală culpă a legiuitorului.

Reprezentanții Instanței supreme arătau că, prin dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. a) și f) din Legea 304/2004, Parlamentul a abilitat, în mod explicit, Colegiul de conducere al Înaltei Curți să aprobe Regulamentul de organizare și funcționare administrativă al instituției și să exercite atribuțiile prevăzute în acest act normativ cu caracter administrativ. De asemenea, în cuprinsul Legii 304/2004, Parlamentul a reglementat exclusiv numărul de judecători care formează completurile de la Secția penală, iar organizarea executării Legii 304/2004 impunea stabilirea, prin acte subsecvente, a modalităților concrete de formare nominală a completurilor de judecată, preciza Înalta Curte.

Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 2.0799 secunde