Constanța, îndoliată de un lung șir de tragedii cu „poticneli” ale pompierilor. De ce nu se schimbă nimic?

Incidentul de marți, 16 februarie, de pe Bulevardul Mamaia nu este însă, din păcate, primul în care sunt puse la îndoială pregătirea pompierilor, aptitudinea de a interveni rapid și mai ales dotarea corespunzătoare. Numeroase semne de întrebare cu privire la modul în care au reacționat și intervenit salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dobrogea” s-au ridicat și în urma tragediilor de la restaurantul „Beirut” și a elicopterului prăbușit în lacul Siutghiol.

Pe 5 aprilie 2014, trei tinere – cântăreața Ioana Nicoleta Cengher și dansatoarele Nicoleta Vasilițeanu și Mihaela Tucă – au murit în mansarda restaurantului „Beirut”, după izbucnirea unui puternic incendiu. Cercetările ulterior au arătat că mansarda a fost construită ilegal, fără autorizație, proiect sau expertiză tehnică. Zeci de persoane se aflau în local când a izbucnit incendiul, dar au reușit să iasă. Tinerele nu au mai avut nicio șansă, necropsiile arătând că au murit din cauza intoxicației acute cu monoxid de carbon și fum. Patronul localului, George Karam, a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar alte persoane găsite responsabile pentru funcționarea ilegală a spațiului, cât și firmele care au executat lucrările, au primit de asemenea diverse pedepse.

Încă din seara incendiului, apropiații și rudele fetelor au arătat acuzator și spre pompieri: i-au blamat pentru că ar fi venit nepregătiți la locul incendiului și că nu s-au încumetat să intre în clădire să le salveze pe tinere. „Nu au vrut să intre doi pompieri să scoată fetele. Ele urlau de la etajul întâi. Pompierii nu și-au făcut datoria. Au venit la zece metri fără apă, fără măști de gaze și au zis că nu intră, că nu au lanternă. Să le fie rușine! Dacă își țineau respirația și intrau, le luau. Datoria lor asta era, să intre să le scoată”, afirma la momentul respectiv Mihai Mancaș, fratele Mihaelei Tucă.

La vremea respectivă, pe surse, se susținea că altfel ar fi decurs intervenția salvatorilor dacă cu câteva luni înainte, la începutul lui 2014, nu ar fi fost dați afară 162 de pompieri de la ISU Dobrogea, după ce instanța de judecată a concluzionat că concursul prin care au fost angajați, în 2007, a fost fraudat. Rudele tinerelor decedate într-un mod groaznic și-au căutat dreptatea în instanță și au depus plângeri penale împotriva pompierilor care au acționat la incendiul de la „Beirut”. Parchetul Militar București a respins însă acuzațiile familiilor și a clasat dosarul penal, iar Tribunalul Militar a încuviințat decizia, considerându-se că nu existau suficiente probe din care să reiasă o vinovăție a celor care au intervenit.



Tragedia de pe lacul Siutghiol: aceleași acuzații de intervenție târzie și nepregătită!

După câteva luni, pe 15 decembrie 2014, Constanța și întreaga Românie era din nou îndoliată, odată cu moartea a patru salvatori, după ce elicopterul SMURD în care erau s-a prăbușit în lacul Siutghiol. Și-au găsit atunci sfârșitul patru eroi: pilotul cmdr. Petre Corneliu Cătuneanu, copilotul cpt. Cmdr. Ginel – Claudiu Crăcănel, dr. Laura Vizireanu și asistenta medicală Gabriela Harton. Și în cazul respectivei tragedii, au existat bâlbe încă din primele momente: cu privire la timpii de răspuns – ba că apelul la 112 a venit la 16.11, ba că a venit la 16.17, cu privire la rapiditatea intervenției – martorii au acuzat încă din primele zile că pompierii au ajuns la locul incidentului cu o barcă pneumatică, căreia nu i-a pornit motorul, astfel că au dat la vâsle până la elicopterul prăbușit în lac. Cercetările ulterioare au arătat că prima barcă pneumatică a fost lansată la apă la 20 de minute de la momentul alarmării. După producerea tragediei, procurorii militari au deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă, neluarea măsurilor legale de securitate și sănătate în muncă, nerespectarea măsurilor de securitate și sănătate în muncă. Și în împrejurările respective au fost acuzații de „lipsă de coordonare, lipsă de pregătire și dotare funcțională”. În aprilie 2019, procurorii au dispus clasarea dosarului, pentru toate acuzațiile, inclusiv cu privire la activitățile Biroului Răspuns Apel Unic de Urgență 112 Constanța vizând modul cum au fost preluate apelurile și alertate structurile specializate. Aceeași hotărâre a fost luată și cu privire la măsurile dispuse pentru căutarea- salvarea victimelor, desfășurate de pompieri, scafandri, polițiști, jandarmi, aviatori, paramedici.

De menționat că, în cazul respectiv, ministrul Gabriel Oprea a dispus schimbarea din funcție a prefectului Radu Volcinschi și a șefului ISU Constanța.

Totodată, fostul președinte al CJC Constanța a fost condamnat la patru ani de închisoare, după ce instanța de judecată a hotărât că elicopterul SMURD achiziționat nu era echipat corespunzător pentru activitate pe apă.

Timpul a dovedit că, la șapte ani de la alte două evenimente tragice, care ar fi trebuit să fie adevărate semnale de alarmă, lucrurile nu s-au schimbat într-adevăr în ceea ce înseamnă sistemul de intervenție rapidă. Din nou, sunt acuzații privind reacția întârziată și lipsa dotărilor. De menționat că, potrivit datelor furnizate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, la nivelul țării sunt doar 110 autoscări și doar patru perne pneumatice (!). În prezent, guvernanții promit achiziționarea de noi echipamente, a căror costuri se ridică la mii de euro (costul unei perne pneumatice este estimată la 40.000 de euro).