Jale și lacrimi amare pentru militarii morți în accidentul aviatic de la Tuzla

Lacrimi și multă durere, ieri, la Centrul de Scafandri din Constanța, unde a avut loc o ceremonie de comemorare a celor 12 militari care și-au găsit sfârșitul în cumplitul accident aviatic de la Tuzla, petrecut în urmă cu doi ani. Rudele celor care au decedat atunci se întreabă și în prezent cum au murit copiii, soții ori tații lor. Din păcate, nici până astăzi Armata Română nu a făcut lumină în acest caz.
La data de 5 iulie 2010, un avion Antonov 2, încărcat cu 14 militari, s-a prăbușit lângă pistă și a luat foc.

"Toți sunt vinovați!"
Multe dintre rudele celor decedați s-au arătat resemnate și ne-au declarat că au renunțat să mai creadă că se va face vreodată lumină în acest caz. "Nu cred că se va afla vreodată adevărul! Toți sunt vinovați, se acoperă unul pe altul!", ne-a declarat mama unuia dintre militarii decedați.
Maria Florescu, mama lui Cozmin Florescu, i-a cerut secretarului de stat din Ministerul Apărării Naționale Sebastian Huluban, prezent la ceremonie, să facă dreptate în acest caz.
"Vrem să aflăm și noi adevărul, să știm cine este vinovat de producerea accidentului. Sunt mulți vinovați, în primul rând mecanicul despre care se aude că ar fi ieșit la pensie la o lună de la accident. De ce nu au fost la fața locului pompierii și ambulanța, de ce le-a dat voie să urce într-un avion atât de vechi, încărcat la maximum? Dacă erau ambulanța și pompierii acolo, copilul meu era în viață! Băiatul meu a fost și în Legiunea Străină. Nu a murit acolo și a venit să moară aici, lângă casă? Eu nu accept ca singurul meu băiat să fi murit… Numai cine a trecut prin situația noastră ne înțelege. Eu am înțeles că piloții ar fi fost de vină, deoarece au încercat să facă manevre să-i sperie pe militari", a spus femeia.

"Îl aștept în fiecare zi, deschid ușa mare și îl rog să vină!"
Tragedia părinților care au rămas să supraviețuiască morții copiilor lor nu poate fi descrisă în cuvinte.
"Este foarte greu să știu că nu mai este printre noi. Am crezut că dacă trece timpul va fi mai ușor, dar m-am înșelat. Din păcate, pentru noi s-a terminat totul. Acum nu ne mai dorim decât să avem puterea să mergem în fiecare zi la el la cimitir" - ne-a declarat Elena Rădoi, mama maistrului militar clasa a II-a Cătălin Rădoi (36 de ani).
"Îl aștept în fiecare zi, deschid ușa mare și îl rog să vină. De câte ori merg în cimitir, mi se înmoaie picioarele și totuși îmi dă putere să ajung până la el la mormânt și vin puțin mai alinată acasă. Este cel mai mare păcat să îți ia Dumnezeu copiii înainte" - ne-a spus, printre lacrimi, mama unui alt militar.
Cristina Cișmașu, mama maistrului militar clasa a II-a Florin Claudiu Cișmașu (mort la 34 de ani) spune la rândul ei: "Noroc cu nepoții care îmi mai alină suferința. M-am împăcat cu gândul, dar tot aștept să vină. El a fost mai mereu plecat în misiune în Irak, în SUA și în Kosovo, dar și acum îl aștept să vină". "Ultima dată când l-am văzut era cu băiatul lui în brațe și a venit la mine cu o felie de pepene", a mai completat femeia, spunând că această imagine o va urmări câte zile va avea.

Ultimele promisiuni ale MApN-ului
Familiile celor decedați la Tuzla i-au solicitat ministrului secretar de stat Sebastian Huluban ca la intrarea în aerodromul Tuzla să fie amplasat un monument dedicat militarilor, pentru că le este foarte dificil să ajungă la cel amplasat pe câmp.
"Vom lua măsuri pentru a răspunde solicitării potrivit căreia numele scafandrilor decedați în tragedia aviatică de la Tuzla să fie trecute pe Monumentul Eroilor din București. În timpul cel mai scurt, vom răspunde acestei solicitări. Evident că le vom răspunde rudelor îndurerate la unele întrebări care nu le dau pace. În ceea ce privește avionul cu care s-au prăbușit, acesta era unul vechi, ca de altfel o mare parte din tehnica Armatei", a spus Huluban.

De precizat că, la ceremonie, a fost prezent și maistrul militar Marius Nazare, singurul scafandru care a supraviețuit tragediei. Acesta s-a ținut însă departe de ochii presei și, prin reprezentanții Forțelor Navale Române, am aflat că nu vrea să dea vreo declarație.
Unele dintre familii au mers, ieri, la Tuzla, chiar la locul în care s-a produs tragedia. Persoanele respective și-au jelit copiii, soții ori logodnicii, retrăind acele clipe de coșmar de acum doi ani care-i vor urmări până la sfârșitul vieții.