Lumea aviaţiei militare, cutremurată de dubla tragedie de la Constanţa

Aeronava decolase de pe Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, în jurul orei 19.50.

Imediat, au fost declanşate operaţiunile de căutare-salvare. Un elicopter IAR-330 Puma a decolat de urgenţă spre zona posibilului impact, iar echipajele de intervenţie ale ISU Dobrogea au pornit, de asemenea, spre această zonă.

La bordul elicopterului au urcat cei cinci membri ai echipajului, dar şi doi scafandri militari, având în vedere că misiunea de căutare-salvare se derula atât asupra uscatului, cât şi a apei. Elicopterul IAR 330-Puma, decolat în jurul orei 20.21, a pierdut legătura radio cu turnul de control şi a dispărut de pe radar în jurul orei 20.44.

Pilotul raportase condiţii de vreme nefavorabilă şi primise ordin să se întoarcă la bază. Ultima poziţie cunoscută a elicopterului a fost zona localităţii Gura Dobrogei, la aproximativ 11 km de aerodrom.

Câteva zeci de minute mai târziu, a venit şi confirmarea oficială, cumplita veste: ambele aparate s-au prăbuşit, iar toţi participanţii la misiuni - pilotul MiG-ului 21 LancerR şi echipajul elicopterului IAR-330 Puma - au decedat.

Pilotul avionului MiG-21 LanceR prăbuşit era căpitanul Costinel Iosif Niţă. Avea 31 de ani, era căsătorit şi nu avea copii. Din anul 2014, îndeplinea funcţia de pilot în cadrul Escadrilei 861 Aviaţie Luptă în Baza 86 Aeriană de la Borcea. Acumulase peste 570 de ore de zbor, din care aproximativ 420 pe MiG-21 LanceR.

„O comisie a Statului Major al Forţelor Aeriene şi Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Constanţa continuă cercetarea împrejurărilor în care s-a produs accidentul”, au transmis reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale.

În urma prăbuşirii elicopterului, au murit alţi şapte militari, şi nu cinci, cum s-a anunţat în prima fază. Asta pentru că, pe lângă cei cinci membri ai echipajului comunicaţi iniţial, urcaseră la bord şi doi salvatori pe mare din cadrul Forţelor Navale Române.

Pilotul, locotenent-comandor Florin Bogdan, în vârstă de 41 de ani, angajat din anul 2003, avea la activ peste 1.500 de ore de zbor, era căsătorit şi avea trei copii. Era din Buzău, iar soţia sa a aflat de nenorocire de la televizor şi din alte surse. Reprezentanţii armatei au anunţat-o oficial la vreo 10 ore de la incident…

Tot din Buzău era şi copilotul, locotenent Sorin Pătraşcu. În vârstă de 27 de ani, era angajat din anul 2016, avea 500 de ore de zbor, necăsătorit.

Maistrul militar Gelu Banu, angajat din anul 1993, în vârstă de 52 de ani, era un cadru cu experienţă. Avea la activ peste 1.700 de ore de zbor, era căsătorit şi avea doi copii.

Caporal cls. a III-a Cătălin Lateş, operator căutare-salvare, avea 29 de ani, angajat din 2012, căsătorit, doi copii.

Sergentul Ionuţ Marinescu, personal de însoţire medico-sanitar, avea 43 de ani, angajat din 2002, căsătorit, un copil.

Cei doi scafandri marini, salvatori pe mare, sunt Vlad Carp şi Sergiu Bosoi.

Maistrul militar cls. I Vlad Carp, 39 de ani, era căsătorit şi avea un copil. Fusese şi sportiv de performanţă, în echipa de rugby a Liceului cu Program Sportiv „Nicolae Rotaru” din Constanţa, apoi activase ca arbitru de rugby.

La rândul său, maistrul militar cls. a II-a Sergiu Bosoi, 37 de ani, era angajat din 2005, tatăl a doi copii.

„Ministrul Apărării Naţionale şi şeful Statului Major al Apărării îşi exprimă profundul regret pentru tragicul eveniment şi sunt alături de familiile militarilor decedaţi”, au transmis reprezentanţii Ministerului Apărării Naţionale.

Ca urmare a celor două catastrofe aeriene, activitatea prevăzută a se desfăşura joi, 3 martie, în bazele militare de la Mihail Kogălniceanu şi Feteşti, constând în exerciţiul demonstrativ privind modul de executare în comun a unei misiuni de Poliţie Aeriană Întărită, a fost anulată.

De asemenea, tot joi, 3 martie, în toate unităţile militare din ţară şi în cele dislocate în afara teritoriului naţional, au fost organizate ceremonii militare şi religioase de comemorare pentru militarii căzuţi la datorie.

Şi militarii români aflaţi în misiune la Comandamentul Forţelor Întrunite Aliate din Napoli (Allied Joint Force Command Naples - JFCNP) au luat parte, joi, la o ceremonie de comemorare a camarazilor români care şi-au pierdut viaţa în dubla tragedie care a cutremurat lumea aviaţiei militare.

„Toate aeronavele de tipul celor implicate în catastrofele aviatice din seara zilei de 2 martie, MiG-21 LanceR, respectiv IAR 330 Puma, au fost consemnate la sol până la elucidarea cauzelor producerii prăbuşirilor”, a precizat Biroul de presă al MApN.

„Am riscat viaţa piloţilor noştri…”

Firesc, se ridică întrebarea: cum de a fost posibilă această tragedie, de ce s-au prăbuşit cele două aparate, care a fost cauza? S-a vorbit despre condiţiile meteo, vremea nefavorabilă, vizibilitatea redusă, nu sunt excluse defecţiunile tehnice ori erorile umane. La această oră, orice variantă este posibilă, însă, având în vedere situaţiile precedente, şi nu puţine (din păcate) la număr, vom avea mult timp de aşteptat de acum încolo pentru a afla adevărul. Dacă acesta va ieşi la lumină…

Cert este că flota militară aero a României este îmbătrânită, iar MiG-urile vechi de 30-40 de ani sunt depăşite din toate punctele de vedere, urcatul la manşă fiind o adevărată aventură.

„Nu putem să luăm în calcul decât starea tehnică, starea vremii, managementul acţiunii. Sunt trei dimensiuni pe care se face ancheta. Ce putem să facem acum este o anchetă corectă şi cât mai rapidă, ca să prevenim ca aceste tragedii să nu se mai întâmple, să nu se repete.

Evident, noi am riscat viaţa piloţilor noştri, a tinerilor noştri zburând cu aceste avioane, pentru că aceste avioane nu corespund, practic, la ceea ce astăzi se întâmplă, la misiunile de care este nevoie astăzi.

Fondurile nu au permis mai mult decât modernizarea acestor aparate de zbor şi consecinţele se văd acum”, a declarat ministrul Apărării, Vasile Dîncu.