Pedepse mai mari sau centre de dezintoxicare? "Va renunța un consumator la droguri dacă stă mai mult la închisoare?"

1184
1
Pedepse mai mari sau centre de dezintoxicare?
Ce metodă ar fi mai bună pentru a-i convinge pe tineri să renunțe la consumul de droguri: mai mulți ani de închisoare și imposibilitatea de a „scăpa” doar cu o amendă penală sau acces mai bun la serviciile medicale, prin realizarea de centre de dezintoxicare? Politicienii susțin prima variantă, iar un proiect de lege în acest sens a trecut de Camera Deputaților și se îndreaptă spre Senat. În schimb, psihologii, secondați de Colegiul Medicilor din România și alte organizații pentru apărarea drepturilor omului, au lansat scrisori deschise și petiții, prin care vor să atragă atenția că înăsprirea pedepselor va avea efectul invers: va crește numărul consumatorilor de droguri, mai ales al celor cu probleme sociale și medicale.

În ultimii ani, traficul de droguri pe teritoriul țării noastre a fost în creștere, aspect care a fost observat și în creșterea cantităților de stupefiante capturate de polițiști. Nu mai este o noutate că țara noastră se află pe rutele preferate de tranzit, în drumul spre Europa, ale cartelurilor de America de Sud și Orientul Mijlociu. Odată cu creșterea traficului, a crescut și numărul consumatorilor.

O propunere a unui grup de parlamentari PNL, transpusă într-un proiect de lege și votată de Camera Deputaților, ca primă cameră decizională, consideră că atât cei care fac trafic de droguri, le cultivă sau le prepară, cât și cei care le consumă trebuie să fie pedepsiți mai aspru, iar în felul acesta va scădea fenomenul drogurilor în țara noastră. Potrivit inițiativei legislative, „cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prelucrarea, oferirea, punerea în vânzare, distribuirea vor fi pedepsite cu închisoare de la 3 la 10 ani”, iar dacă este vorba despre droguri de mare risc, cu închisoare de la 7 la 15 ani. Cât privește cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, acestea vor fi pedepsite cu închisoare de la 1 la 5 ani, iar dacă faptele privesc droguri de mare risc, atunci pedeapsa va fi închisoare de la 2 la 7 ani. Urmarea creșterii pedepselor va fi imposibilitatea de suspendare a executării lor și, implicit, de înlocuire a pedepsei cu închisoarea cu obligativitatea de a urma terapii, în cadrul așa-zisei „justiții terapeutice”.

Este nevoie de centre de dezintoxicare, nu de mai multe închisori

Inițiativa legislativă, care urmează să fie supusă votului Senatului în această toamnă, a stârnit revolta specialiștilor psihologi, psihiatri și din domeniul luptei antidrog, dar și a părinților care încă luptă să-și salveze copiii din ghearele prafurilor albe.

„Mai crede cineva că un consumator poate renunța la droguri dacă petrece mai mult timp în închisoare? Aceasta este soluția? În loc să se pună accent pe realizarea de centre de dezintoxicare, capitol la care țara noastră este deficitară! Să ne întrebe pe noi, părinții, cât de mult ne luptăm să le găsim un centru unde să-i internăm pentru dezintoxicare. Centre de stat nu există, doar cele private, unde costurile sunt imense. Facem împrumuturi în bănci, ducem o luptă zilnică pentru ca acești tineri să mai aibă un viitor, iar ei vor să-i arunce în închisoare pentru mai mulți ani? Nicăieri în Europa nu se mai practică această metodă de «pedepsire» a consumatorilor de droguri, iar noi vrem să ne întoarcem cu zece ani în trecut?!”, ne-a transmis Aurelia Dragomir, cititoare a „Cuget Liber” și mamă a unui tânăr consumator de droguri.

„Vom crea o nouă categorie de deținuți, în loc să rezolvăm probleme”

După cum arătam, numeroase organizații au luat poziție împotriva inițiativei legislative. Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie alături de Asociația Sens Pozitiv, Asociația Accept, ARAS, Asociația Parada, Asociația Mozaiq LGBT, Asociația Aliat au lansat o scrisoare deschisă și o petiție pentru care vor să strângă semnături pentru respingerea proiectului legislativ. Poziția acestora este susținută de Colegiul Medicilor din România.

„Noi, semnatarii și semnatarele acestei petiții, cerem respingerea PL-x 430/2022, prin care cresc pedepsele cu închisoarea pentru posesia de droguri în vederea consumului propriu și se elimină posibilitatea sancționării cu amendă penală. Consumul de substanțe și riscurile asociate lui nu vor scădea prin măsuri punitive, ci prin accesul la servicii medicale și sociale și acțiuni privind reducerea riscurilor asociate. Proiectul de lege propus nu are fundamentare, nu este în concordanță cu principiile din spatele noului cod penal românesc și nici cu strategiile europene. (...) Astfel de măsuri punitive s-au dovedit însă ineficiente sau chiar dăunătoare pentru consumatorii de droguri și sunt în discordanță cu numeroase studii care arată că nu există nicio corelație între creșterea pedepselor și scăderea nivelului de consum de droguri.

În schimb, tocmai renunțarea la pedepsele penale (dezincriminarea posesiei de substanțe pentru consum propriu) determină scăderea numărului de consumatori problematici - acei consumatori care ajung să sufere de probleme medicale, sociale sau penale din cauza consumului - nefiind incriminate, persoanele care consumă substanțe sunt determinate să caute ajutor în caz de nevoie. Tocmai prin retragerea pedepselor penale, dezastrele sociale și medicale sunt reduse semnificativ, iar consumul general al substanțelor nu crește mai mult decât în țările care mențin prohibiția. (...) Dincolo de filosofia penală și lipsa de fundamentare, stă realitatea despre numărul capturilor de droguri de maximum 5 grame (cantități destinate cel mai probabil consumului propriu) și al soluțiilor dispuse de DIICOT și instanțe. 80% din numărul total al capturilor DIICOT din ultimii patru ani sunt pentru cantități de substanțe mai mici de 5 grame. Aproape jumătate dintre dosarele DIICOT sunt pentru deținerea în vederea consumului, dar pentru cele mai multe dintre cazurile de deținere pentru consum, soluția este de renunțare la urmărirea penală. De ce ne pierdem așadar vremea și resursele încercând să creăm o nouă categorie de deținuți, când toate aceste resurse penale și judiciare ar fi mai bine direcționate către alte cauze - infracțiuni violente, infracțiuni motivate de ură, corupție - sau pentru a reuși să rezolvăm mai rapid dosarele aflate deja în instanță?”, susțin semnatarii petiției lansate în mediul online. 



Pagina a fost generata in 0.2547 secunde