Adrian Mihălcioiu: „Navigatorii sunt lucrători esenţiali, ei trebuie protejaţi şi respectaţi!”

Navigatorii sunt lucrători esenţiali la nivel global. Ei înfruntă furtuni, îşi asumă riscuri, stau o bună perioadă din viaţă departe de familii şi de casă, iar 90 la sută dintre obiectele care ne înconjoară au legătură, într-o măsură mai mare sau mai mică, şi cu activitatea navigatorilor.

Despre noile provocări din industria navigaţiei, despre construcţiile de nave şi legislaţia din domeniu, am stat de vorbă cu preşedintele Sindicatului Liber al Navigatorilor (SLN), Adrian Mihălcioiu, şef al Inspectoratului ITF România, care a acordat un interviu în exclusivitate ziarului „Cuget Liber”.

- Domnule Adrian Mihălcioiu, care mai e starea de spirit în lumea navigaţiei? Tot primim informaţii despre nave atacate cu drone şi rachete. Sunt navigatorii protejaţi în faţa acestor pericole?

- Starea industriei maritime nu este prea bună, mai ales din momentul începerii conflictelor din Ucraina şi din Golf. Au „înflorit” focarele de piraterie din Africa de Vest şi Golful Yemen, odată cu activitatea miliţiilor houthi. Într-adevăr, au avut loc evenimente importante, s-au petrecut tragedii, au fost navigatori care şi-au pierdut viaţa în zona Mării Roşii, oameni care nu aveau nicio vină. Miliţiile houthi atacă tot ce mişcă, nu doar navele anumitor companii, nu au nicio raţiune de atac, ci vor doar să-şi facă reclamă la sistemele pe care le au de lovire a navelor.

Din această perspectivă, este o veste proastă pentru navigatori, pericolele sunt tot mai mari, iar siguranţa pe mare nu este chiar bună. Pe viitor, odată cu stingerea conflictelor, sperăm să se revină la normalitate.

Acum, se practică ocolişul prin zona de sud a Africii, motiv pentru care, dincolo de suferinţa economiilor Egiptului şi a ţărilor din regiune, circuitul maritim întârzie, provocând criza containerelor goale, a lanţului de aprovizionare global. Ţineţi cont de faptul că 90% din mărfurile pe care le consumăm sunt aduse cu vaporul, componenta de transport maritim este esenţială.

- Dar vapoare se mai construiesc? În România, de bine de rău, încă se mai lansează la apă câte o navă.

- Numărul navelor este în descreştere, pentru că linia pe care se merge este aceea de a renunţa la construcţia de nave mici. Se construiesc nave de capacitate mare, iar cele mici, ies rând pe rând din uz. Fiecare companie încearcă să-şi optimizeze costurile, să transporte mai multă marfă cu cheltuieli cât mai mici, să facă profit pentru viitoarele investiţii. 

- Să revenim la protecţia navigatorilor…

- Marile companii ocolesc zonele de conflict, dar sunt şi armatori care îşi asumă riscul de a trimite navele prin astfel de zone. În această situaţie, navigatorii au dreptul de a refuza trecerea prin zona de război, pot cere debarcarea pe cheltuiala armatorului. Debarcarea trebuie făcută cât mai repede cu putinţă, iar noi, ca sindicat, îi încurajăm pe navigatori să solicite acest lucru.

Avem şi o rezoluţie relevantă în acest sens, cea a guvernului filipinez. Nicio companie nu are voie să aibă la bord navigatori filipinezi atunci când tranzitează zona Mării Roşii. Agenţiile de crewing din Filipine nu au voie să furnizeze companiilor personal care tranzitează zona amintită. Chiar navigatorii vor fi găsiţi vinovaţi, conform legii, dacă tranzitează zona, fie că se întâmplă incidente, fie că nu. Se poate întâmpla să ai un eveniment, să fii capturat, eşti apoi salvat, iar când ajungi acasă, în loc să primeşti bravuri sau compasiune, vei primi o sancţiune penală!

- Ce sfaturi le daţi personal navigatorilor români?

- În primul rând, vreau să subliniez faptul că, începând cu data de 1 august 2025, îi consiliem doar pe membrii de sindicat, cu care avem legături foarte strânse - întrebări, răspunsuri, dialog. Mai rău este pentru navigatorii care nu sunt membri de sindicat şi care nu vor mai avea unde să se intereseze. Abia atunci când vor da de necaz, vor realiza că nu mai există nicio cale de dialog cu organizaţia.

Noi îi sfătuim pe navigatorii români să nu accepte tranzitul în zona Mării Roşii, să se informeze înainte de a pleca în voiaj şi să ceară debarcarea în primul port dacă ajung în zonă de conflict. Nu merită riscul, viaţa este cea mai importantă.

Au fost navigatori capturaţi, răniţi, alţii chiar au murit. A crescut numărul incidentelor cu consecinţe grave. Într-adevăr, au scăzut incidentele în Oceanul Indian, acolo Iranul era activ, dar nu mai are capacitatea de a trimite drone sau rachete. Acolo lucrurile s-au calmat. În schimb, sunt probleme la Marea Neagră, sperăm ca războiul din Ucraina să se termine cât mai repede şi situaţia să revină la normal.

- Cât mai este cotizaţia la sindicatul pe care îl conduceţi? Sunt cifre de speriat?

- Cuantumul cotizaţiei anuale nu l-am mai schimbat de vreo 20 de ani: 100 de dolari pentru ofiţeri şi 70 de dolari pentru nebrevetaţi. Pentru această sumă, navigatorii beneficiază de informaţii şi de ajutor atunci când dau de greu, departe de casă, printre străini.

Există şi alte variante pentru navigatori, ei se pot înscrie şi în alte sindicate, nu neapărat la noi. Există diverse organizaţii europene în care cotizaţia este de 200 de dolari pe lună şi să ştiţi că nu fac mare lucru în plus faţă de noi. La SLN, am menţinut acest nivel minimal.

Şi încă un amănunt important: dacă cei aproximativ 13.000-14.000 de navigatori activi ar deveni membri de sindicat, în mod precis cuantumul cotizaţiei s-ar micşora, chiar înjumătăţi! Menirea sindicatului nu este de a strânge bani. Noi, de bine, de rău, avem un sediu, avem salarii fixe şi cheltuieli pe care le ţinem în frâu. Nu suntem nici de capul nostru, avem parteneriat cu ITF, se fac verificări ale activităţii. Salariile noastre nu sunt mari, incomparabile cu cele de la navă, iar aici va fi o problemă pentru tânăra generaţie care va veni la sindicat. 

- Bun, deci avem navigatori, se construiesc şi vapoare. Dar despre legea pavilionului maritim internaţional al României se mai aude ceva? Vor da buluc armatorii să-şi înmatriculeze navele în ţara noastră?

- Sunt la această oră anumite încercări de a resuscita o lege a pavilionului. Toate încercările sunt bune, chiar zilele trecute am primit o formă, am mai discutat anterior şi despre alte propuneri de text legislativ. Lucrurile trebuie foarte bine puse la punct pentru a ajunge la nivel de lege, o lege care să fie previzibilă în viitor. Aici avem noi, românii, o mare problemă, la predictibilitate. Codul fiscal a fost modificat şi paramodificat, iar acest lucru nu-i bun, goneşte investitorii.

La polul opus, avem exemplul Statelor Unite ale Americii, care are o lege în domeniu nemodificată de peste 100 de ani, care apără interesele americanilor şi protejează economia naţională.

- La final, un gând pentru români, de Ziua Marinei!

- Le reamintesc că se împlinesc 129 de ani de la înfiinţarea primei forme de flotă militară a ţării noastre.

Având în vedere conflictul din zonă, dintre Rusia şi Ucraina, Ziua Marinei se organizează anul acesta la un nivel mai mic, astfel încât să nu dăm Rusiei motive să creadă că desfăşurăm nu ştiu ce forţe. Este un eveniment care duce mai departe frumoasa tradiţie marinărească, dar la un nivel mai mic.

Este sărbătoarea tuturor românilor, a constănţenilor şi a turiştilor aflaţi în vacanţă pe litoral, le doresc tuturor să se bucure de Ziua Marinei, de sărbătoarea Sfintei Maria şi să nu uite un lucru: navigatorii sunt lucrători esenţiali, sunt în prima linie a transportului internaţional, fac faţă multor greutăţi. Aproximativ cinci miliarde din populaţia globului beneficiază de pe urma efortului navigatorilor. Nu există altă industrie pe glob care să se compare cu navigaţia şi, de aceea, navigatorii trebuie protejaţi şi respectaţi!

- Domnule Adrian Mihălcioiu, mult succes în activitate!

- Vă mulţumesc!