Preşedintele Asociaţiei Judeţene de Box Constanţa, Toma Matei: „Sunt convins că «nobila artă» va dăinui, va face faţă provocărilor vremurilor. Ne adaptăm!”

43566
3

Articole de la același autor

După o perioadă în care intrase într-un nedorit con de umbră, iar ştacheta performanţei coborâse dramatic, boxul constănţean dă semne clare de revigorare. Despre situaţia „nobilei arte” aici, la malul mării, despre sportivi, condiţii de pregătire, obiective şi provocări, am stat de vorbă cu preşedintele Asociaţiei Judeţene de Box Constanţa, fostul mare arbitru internaţional AIBA Toma Matei.



- Domnule preşedinte, care mai este situaţia boxului constănţean? Face faţă vremurilor, supravieţuieşte, îşi caută calea, are şanse reale de a progresa?

- În primul rând, vreau să vă mulţumesc, domnule ziarist, că aduceţi la lumina reflectoarelor activitatea acestei discipline sportive cu o mare tradiţie în ţara noastră, dar care, în ultimii ani, a beneficiat de mai puţină mediatizare. Da, boxul constănţean începe să îşi revină, se cuceresc medalii, scoatem campioni, avem activitate, se munceşte mult şi chiar bine. Un lucru foarte important pe care doresc să îl evidenţiez este acela că, în ciuda pauzei provocată de pandemia Covid-19, am reuşit să-i ţinem pe sportivi „în priză”.

- A fost chiar atât de rea perioada de restricţie?

- Pot spune că boxul, sport de contact, a fost printre cele mai afectate discipline. Au fost aproape doi ani în care au lipsit competiţiile, galele, campionatele. Sportivii s-au antrenat şi ei, care cum a putut, dar e bine că am depăşit momentul. Sper să nu mai fim nevoiţi să trecem prin asemenea momente dificile. Şi să ştiţi că, dincolo de lipsa competiţiilor, a mai fost o problemă uriaşă. De teama contaminării, părinţii nu şi-au mai adus copiii la sală, s-au pierdut sportivi. Unii n-au mai revenit deloc, alţii s-au îndreptat spre alte discipline, de selecţii nici nu a mai fost vorba.

- Dar bănuiesc că au fost reluate!

- Bineînţeles, n-am depus armele, n-am stat cu braţele-ncrucişate, iar între timp ne-am organizat şi, cu tehnicienii din cluburi, am iniţiat o serie de acţiuni prin şcoli, atât în mediul urban, cât şi la sate. Pentru că în special în mediul rural căutăm şi găsim copii dornici de a face sport.

- Deci, nu duceţi lipsă de material uman!

- Stăm încă bine la acest capitol, boxul este un sport foarte frumos, bărbătesc, copiii îşi doresc să urce în ring. Probleme apar pe parcurs, la box este mult de muncă, iar roadele se culeg greu şi târziu, tinerii din ziua de astăzi nu mai au răbdare, vor mult deodată. De aceea, după ce se iniţiază în box, unii dintre ei se îndreaptă către alte discipline din zona sporturilor de contact, precum K1, Local/King Kombat etc. Putem afirma, fără teama de a greşi, că noile sporturi, luptele în cuşcă ne fac concurenţă. Mulţi campioni la box au făcut pasul către K1, au pregătire fizică, din trei lovituri de picior au câştigat un meci. La box, la profesionişti, ar fi trebuit să facă faţă la 10, 12, poate chiar 15 reprize. Iar premiile sunt incomparabile.

- Care este situaţia la capitolul condiţii de pregătire?

- Indiscutabil, aici stăm bine, iar când afirm acest lucru, am în vedere atât condiţiile oferite sportivilor de performanţă, campionilor, cât şi celor care vin la iniţiere. La Constanţa, avem sală complet echipată la Complexul „Tomis” din strada Flămânda, unde se pregătesc atât sportivii de la CS Farul, cât şi cei de la Tora Kempo Boxing, clubul lui Stelică Fudulea având şi secţie de box. Avem ring la standarde europene, mănuşi, căşti, saci de antrenament, tot necesarul. O situaţie similară o găsim şi la centrele din judeţ, şi mă refer aici în special la cele de la Năvodari, Medgidia şi Mangalia, care beneficiază de o bună colaborare cu administraţiile locale. Vreau să le mulţumesc pentru implicare antrenorilor Mihai Constantin, Marcelică Tudoriu, Ionuţ Gheorghe, Ferodin Ablalim, Marcel Jipeanu, Mustafa Calu, Gheorghe Zbenghea şi tuturor celor care supervizează pregătirea pugiliştilor.

- Constanţa a găzduit, de-a lungul timpului, competiţii de anvergură, de genul „Centura de Aur” sau „Mănuşa Litoralului”, care, în ultimii ani, au dispărut din peisaj. Vor mai fi organizate vreodată?

- Aţi atins un subiect extrem de sensibil. Este vorba despre două competiţii cu o tradiţie uriaşă, două evenimente de interes major, care umpleau până la refuz tribunele Sălii Sporturilor. Erau mii de oameni în tribune, iar în ring urcau pugilişti de mare valoare, nu numai din România, ci şi din Cuba, Rusia, Germania, Turcia, Bulgaria etc. Ce-i drept, erau alte vremuri, boxul, sportul în general era „supapa” populaţiei, locul de relaxare sau chiar refulare. Sigur, ne dorim foarte mult să reluăm tradiţia, dar vor fi multe condiţii de îndeplinit, de la aspectul financiar, până la valoarea sportivilor, pentru că la „Centură” sau „Mănuşă” trebuie să vii cu pugilişti de top. Dar, în mod precis, până la finele anului, vom organiza o gală de box la Constanţa.

- Că aţi amintit de aspectul financiar: cum se descurcă cu banii asociaţia judeţeană, sunt bani pentru box la Constanţa?

- Asociaţia se bazează în special pe bani privaţi, am încheiat parteneriate cu agenţi economici, avem acces mai puţin la banii publici. Dar, noi avem drumul nostru şi ne vedem de el. Dacă autorităţile locale doresc să se implice mai mult, ne vom bucura, orice sprijin este binevenit.

- Constanţa a avut, de-a lungul timpului, mari campioni care au luptat pentru culorile alb-albastre, precum Francisc Vaştag sau Leonard Doroftei. Nu fost crescuţi aici, ci au fost „importaţi”. Mai sunt posibile asemenea transferuri în ziua de azi?

- Va fi greu. În acei ani 90, CS Farul avea o colaborare cu un partener puternic, Freedom Star, astfel încât am putut să aducem aici campioni de talia lui Vaştag ori Doroftei. Cred că, mai degrabă, am putea noi forma sportivi de top, aşa cum a fost cazul lui Ionuţ Gheorghe, medaliat cu bronz la Jocurile Olimpice de la Atena 2004. Avem câţiva sportivi de mare potenţial, pe care însă nu îi nominalizez acum, trebuie să confirme în competiţiile internaţionale care vor urma. Dar pun însă prinsoare că o medalie olimpică poate veni din boxul feminin. Amalia Niţă, constănţeancă de-a noastră, va merge sigur la Jocurile Olimpice de la Paris, din 2024. Are două titluri consecutive de campioană europeană la junioare, este într-un progres evident şi nu văd cine o poate opri din drum. Este pariul meu! La lotul olimpic feminin, antrenorii Adrian şi Mihaela Lăcătuş fac o treabă grozavă, le avem pe Lăcrămioara Perijoc, Claudia Nechita, Loredana Marin, Steluţa Duţă, toate au şanse de a urca pe podiumul olimpic la Paris.

- Dumneavoastră aţi fost unul dintre cei mai mari arbitri români, ecuson AIBA. Cui predaţi ştafeta?

- Avem, la Constanţa, o garnitură de arbitri valoroşi, precum Marius Marga, Marius Miron, Adrian Tănase şi mai sunt şi alţii cu potenţial. Ei au primit deja delegări la campetiţii naţionale, dar şi internaţionale, iar periodic urmează stagii de perfecţionare. Să urci în ring pentru a împărţi dreptatea nu-i lucru uşor. Vorbim despre un sport dur, de contact, trebuie să vezi foarte bine loviturile, să iei decizii bune şi rapide, să conduci într-adevăr lupta. Eu am ajuns la nivelul maxim la care poate ajunge un arbitru internaţional, am oficial la Naţionale, la Balcaniade, Europene şi Mondiale. Am fost ani la rândul declarat cel mai bun arbitru din România. Le doresc mult succes celor care vor să facă o carieră în acest domeniu, este mult de muncă pentru a ajunge la vârful ierarhiei.



- O apreciere de final?


- Ca o concluzie, pot spune că boxul, ca întreg sportul şi toată societatea românească, scârţâie. Nu poate face excepţie de la „regulă”, dar, pentru a încheia într-un ton optimist, sunt convins că „nobila artă” va dăinui, va face faţă provocărilor vremurilor. Ne adaptăm! Dovadă - ultimele medalii cucerite la Naţionalele de la Craiova.

- Mult succes!

- Vă mulţumesc!

Foto: Arhiva Cuget Liber / Facebook / Toma Matei

Comentează știrea

Delfinul de Deltaplan
3 noiembrie
BarbaCOT

La primavara, cind e stralucire buna pe lac, linga Delfinariu pe circuit e unul Mieunel fug potaile de rup gardurile si incurca buna armonie de pitulice cu pui. Cica e cel mai tare in mandria lasata la rusinare. Ala-i capul tuturor rautatilor !

alFaraDeSuflet
3 noiembrie
Zar de BarbaCOT

Aici povestea era asa: In pp. pe Zar e victorie clara la narozi, dar cu alFaraDeSuflet aici e cu ZarDeOs ca e cu putere si praf de piatra ca e fuga buna !

Traian
7 noiembrie
Sport Dificil

De la TV cu cafea si tutun e simplu cu tot ce tine de sportiv (e bun, nu se pricepe, nu trebuia asa, etc). Altfel din pct. meu de vedere e sport dificil, cu multe riscuri. Eu nu as fi putut sa practic, dar fiecare cum are scris. [aiMaiBarbatiAici] fara discriminare !

Pagina a fost generata in 0.3375 secunde