Video Erwin Șimșensohn, directorul Teatrului de Stat: ”Cinci ani de care sunt mândru și recunoscător celor care ne-au sprijinit”

10210
Erwin Șimșensohn, directorul Teatrului de Stat: ”Cinci ani de care sunt mândru și recunoscător celor care ne-au sprijinit” - podcast-1730382513.jpg
Seria podcasturilor Cuget Liber continuă cu apreciatul director al Teatrului de Stat din Constanța, Erwin Șimșensohn, care a răspuns provocării redactorului Simona Anghel de a vorbi despre situația pe șantierul de la Sala Studio și când va debuta stagiunea de toamnă-iarnă a Teatrului de Stat din Constanța sau ce planuri ambițioase are cu echipa sa, dar și când a petrecut ultima vacanță alături de frumoasa lui familie.


- Marcați cinci ani de la numirea dvs. în funcția de director al Teatrului de Stat din Constanța. Sunteți de acord că 2024 a fost cel mai prolific, ținând cont și de colaborarea cu regizorul Andrei Șerban?
- Acum depinde și care sunt criteriile de evaluare. E adevărat că a fost un an important, dar nu știu dacă a fost mai sus, mai jos decât anteriorii. Dacă ne gândim că anul 2023 a venit cu premiul UNITER pentru cel mai bun spectacol făcut de Radu Afrim în 2022, deja ne dăm seama că fiecare din acești ultimi trei patru ani fiecare a avut câte un vârf. Au fost niște ani buni pentru trupa Teatrului de Stat, suntem în mod evident pe o pantă ascendentă din punct de vedere al profesionalizării trupei, repertoriului, a imaginii pe care o avem în oraș, dar și la nivelul național, la nivelul breslei teatrale, dar și a publicului național. Au fost cinci ani de care sunt mândru și recunoscător publicului, prietenilor, colegilor, în primul și-n primul rând colegilor din Teatrul de Stat Constanța și tuturor celor care ne-au sprijinit să ajungem în acest punct. Dar e un drum lung către departe, aș spune, pentru că ne dorim să ajungem departe. Dar așa cum m-a învățat experiența drumurile lungi se fac cu pași mici, dar siguri.


- Ați avut foarte multe provocări în acești ani, care mai de care mai deosebite, plecând de la locație. Ați avut vreodată gândul răzleț de a da înapoi și a spune «mi-ajunge, domnule, nu merită»?
- Poate, dar pentru perioade extrem de scurte și întotdeauna factorii motivaționali au fost mult mai puternici, decât cei demotivaționali. Adică au fost mult mai multe lucruri bune decât cele rele. Pentru că da, a fost această problemă constantă și din păcate încă nedepășită a lipsei unui spațiu adecvat pentru dezvoltarea proiectelor noastre. Dar dincolo de acest lucru am avut sprijinul, am avut resursele și când spun resurse mă refer în primul rând la cele financiare în primul rând. Resurse umane – însemnând colegi extraordinari, foarte buni în ceea ce fac și în același timp și sprijinul comunității locale, care a fost alături de noi, începând de la public, presă, lucruri care nu se întâmplă foarte des și-n multe locuri, Am spus asta în multe interviuri pe care le-am dat. Faptul că aici în Constanța m-am bucurat de sprijinul administrației a fost important. Fie că a fost vorba de Consiliul Județean, în diversele etape ale administrației pe care le-am prins ca manager, fie că a fost vorba despre Primărie, care din când în când s-a implicat în proiectele noastre. Am avut sprijinul administrației, la fel cum am avut sprijinul constant al presei din Constanța, lucru foarte important. De multe ori, colegi directori din țară și-au exprimat invidia pentru acest mediu în care am avut șansa să performăm. Toate lucrurile astea au contat cumva enorm, când spuneam de factorii motivaționali, în decizia mea de a continua și a lupta pe mai departe să creștem.


- Este frustrant pentru un spectator care admiră această trupă tânără și talentată, pe care și-ar dori s-o vadă mai des, să nu aibă unde. Dar cu puțină răbdare vom reuși să trecem peste acest handicap, noi, constănțenii.
- Sunt convins că la un moment dat se va întâmpla ceva. Vorbim despre asta permanent. Vorbim de cinci ani și sunt convins că s-a vorbit și cu mult înainte de a veni eu. E un oraș important, un oraș puternic, cu un potențial atât economic, cât și uman, cu foarte mulți oameni extraordinari, capabili, din toate punctele de vedere. Și este extraordinar de frustrant ca un astfel de oraș să nu dezvolte un spațiu dedicat artelor spectacolului. Măcar comparabil cu ceea ce putem găsi în alte orașe mari din România. E-adevărat Constanța a avut o altă istorie, un alt trecut, nu putem compara cu orașele care au făcut parte din Imperiul austro-ungar sau care au făcut parte din regat sau care, de-a lungul istoriei, au avut alte contexte, mai favorabile și în care arhitectura urbană implicit arhitectura dedicată spațiilor culturii a fost cu totul alta. Dar suntem într-un punct în care e momentul nostru, ar trebui ca Constanța să se schimbe și din punctul acesta de vedere. Și nu vorbim doar de teatru. Sunt absolut convins că în acest oraș există oameni din toate zonele culturii – muzicieni extraordinari, pictori, scriitori – deci este un oraș cu oameni foarte valoroși și cu manageri culturali. Cred că este un moment favorabil în care managerii culturali și operatorii culturali și oamenii de cultură să fie puși în valoare, să fie apreciați. Ei pot într-adevăr mișca lucrurile. Dar cred că este nevoie ca acest oraș să capete mai multe spații dedicate culturii. Noi vom face tot ceea ce ne stă în putință, prin activarea spațiilor pe care le identificăm și pe care vom reuși să le punem în valoare. E nevoie și ca administrația să se implice și să caute împreună cu noi soluții pentru dezvoltarea, pentru repunerea în valoare a unor posibile spații, dar și pentru dezvoltarea unor spații noi.


- Au trecut două luni de la încheierea Stagiunii Estivale a Artelor Spectacolului. Ce a făcut trupa Teatrului de Stat Constanța în această perioadă?
- Lucrăm foarte intens pe două planuri, în două direcții. Pe de o parte, lucrăm la renovarea foaierelor, toaletelor și spațiilor comune de la Sala Studio. Sală în care jucăm spectacolele noastre încă de la finalul anului 2021, de când am ieșit din sala de pe Ferdinand. Este un spațiu pe care l-am aranjat heirupistic, dar care a fost extraordinar de funcțional. Doar că am vrut să arate mult mai bine. Sala propriu-zis nu se va schimba, va rămâne la fel. Am schimbat doar ferestrele, o ușă suplimentară de acces de pe partea cealaltă. Și trebuie menționat că lucrul acesta s-a făcut exclusiv cu fonduri private și ne-am bucurat mult de sprijinul de la Banca Comercială Română, care a făcut o sponsorizare extrem de generoasă, de 200.000 euro, ceea ce este o premieră pentru sprijinul din mediul privat acordat instituțiilor culturale în Constanța. Și cu sprijinul firmei de arhitectură MAS Studio care a realizat întreg proiectul de reabilitare, absolut probono. Și cu sprijinul partenerilor noștri din UNITER. Încă este șantier acolo. Dar noi în această perioadă am jucat în festivaluri pentru că am răspuns invitațiilor venite din țară, dar și din Republica Moldova, din Chișinău.
Deci noi, de la încheierea stagiunii estivale am fost la Chișinău, la reuniunea teatrelor naționale românești, ca invitați de onoare, pentru că nu suntem încă un teatru național, sub patronajul președinției atât a Republicii Moldova, cât și a României, un eveniment grandios. Am fost la Festivalul de teatru din Brăila, am jucat la Festivalul Național de comedie de la Galați și tocmai ne-am întors, în urmă cu două zile de la festivalul Național de Teatru, cel mai important eveniment al breslei din România, unde am participat cu două spectacole: „10 lucruri pe care le-am pierdut la Festivalul Mamaia”, dar și cu „A 12-a noapte” care s-au jucat la sala Toma Caragiu a Teatrului Bulandra din București. Și urmează în continuare mai avem niște participări. Peste două săptămâni participăm la Piatra Neamț la Festivalul Internațional de Teatru, la sfârșitul lunii noiembrie mergem la Arad, la Festivalul Național de Teatru Clasic, și la începutul lunii decembrie suntem invitați la Timișoara, la Festivalul Dramaturgiei Românești.


- Dar mai oferiți-ne și nouă plăcerea revederii trupei…
- Noi am fi început mai devreme stagiunea, dar am fost cumva constrânși de lucrările de la sală. Din păcate, șantierul știi când începe, dar nu știi niciodată când se termină. Au apărut foarte multe neprevăzute, din păcate, la acest spațiu care este un spațiu închiriat. În continuare suntem pe linie dreaptă cu mari emoții sperăm să ne ținem de program așa cum îl avem în acest moment. Dar oricum în mod categoric cel mai târziu la mijlocul lunii noiembrie vom lansa și vom începe să jucăm spectacolele noastre. Avem spectacole programate pe 9 și 10 noiembrie la Sala Studio, cu „Casa Bernardei Alba” spectacol în regia Dianei Mititelu, care va avea premiera oficială luna aceasta. Suntem cu 90-95% suntem siguri că vom reuși să jucăm aceste două spectacole. Chiar dacă lucrările nu vor fi finalizate 100% vom încerca să ne ținem de promisiune.
În același timp, colegii mei au început repetițiile la două spectacole noi. Un spectacol în regia lui Radu Afrim, care a revenit la Constanța, a ridicat deja structura spectacolului până la un anumit punct, după care va fi reluat la începutul lunii martie 2025, iar premiera va fi la sfârșitul lunii martie, începutul lui aprilie 2025. După care, în luna decembrie, avanpremiera spectacolului „Incendii”, în regia lui Alexandru Mâzgăreanu, pe un text extraordinar de frumos, sensibil, puternic și foarte relevant în contextul a ceea ce se întâmplă în lume, al războaielor care se desfășoară în diverse colțuri ale lumii. Textul este scris de Wajdi Mouawad, un dramaturg extrem de celebru, canadian de origine libaneză care trăiește acum la Paris și conduce unul din teatrele foarte importante Théâtre national de la Colline. Text care a fost și ecranizat și dacă nu mă înșel în 2013 a fost nominalizat la premiile Oscar, pentru film într-o limbă străină, din partea Canadei.


- Tânăra trupă de teatru a Constanței este foarte apreciată, ca dovadă premiile obținute, dar și provocatoare.
- Sunt actori foarte buni, actori talentați și dincolo de asta chiar și ei au nevoie să fie ținuți mereu în priză și încerc să invit regizori importanți, cu metode diferite, cu estetici diferite, cu metode diferite, pentru că doar așa trupa poate crește și actorii pot deveni extrem, extrem de buni odată ce sunt expuși la metode diferite de lucru și regizori exigenți și au șansa să lucreze cu oameni foarte buni.


- Dincolo de planul profesional, tatăl Erwin Șimșensohn a reușit anul acesta să se bucure de o vacanță alături de familie?
- Nu. Ca să nu mint, în luna februarie am fost la schi, dar de atunci nu am mai reușit să mergem împreună nicăieri. Am reușit să petrecem timp pe sărite, dar în București sau la Constanța. Pentru că și soția mea lucrează, este medic, copiii sunt la școală. Vacanța lor de vară s-a suprapus cu SEAS. Dincolo de stagiune eu am avut și Gala HOP, care este un proiect mare al UNITER și anul acesta am fost directorul artistic, poziție pe care o voi ocupa și anul viitor. În 2025 am propus UNITER să aducem Gala HOP la Constanța, încât să expunem tinerii debutanți la ceea ce oferă acest oraș, dar să oferim și orașului posibilitatea de a vedea cam care sunt cei mai buni tineri actori din România. Practic vom avea și tabăra pre-HOP, dar și Gala, la sfârșitul lunii septembrie.


La ora la care citiți aceste rânduri, directorul Teatrului de Stat din Constanța, Erwin Șimșensohn, se află în drum spre Liege, în Belgia, acolo unde are loc Convenția Teatrală Europeană, care reunește o rețea de teatre din toată Europa: 63 de teatre, din 31 de țări din Uniunea Europeană. Din România, fac parte în acest moment doar trei teatre, toate naționale, din Craiova, Timișoara și Cluj. Teatrul de Stat Constanța a răspuns invitației conducerii convenției, iar dorința directorului teatrului constănțean este de a se afilia acestei rețele.


- De ce ar trebui Teatrul de Stat din Constanța să aparțină unei rețele internaționale?
- Pentru că îmi doresc să căpătăm o dimensiune și o identitate europeană. Cred că este un pas important, dacă vrem să devenim un teatru național relevant cu-adevărat. Iar identitatea europeană se capătă prin participarea în proiecte europene, în proiecte de co-producție cu teatre importante din Europa, schimburi de experiență, atragerea artiștilor străini, participarea noastră la evenimente organizate de membrii acestei rețele.
În cele trei minute pe care le am la dispoziție pentru a pleda ca teatrul din Constanța să facă parte din această rețea voi scoate în evidență faptul că avem spectacole regizate de regizori cu anvergură internațională, că suntem remarcați la nivelul celor mai importante festivaluri din România, că avem sprijinul din partea autorităților ceea ce este foarte important pentru ei și că avem potențial de dezvoltare, cu proiecte clare pe termen lung. Și anume acel proiect care pentru unii este un vis, pentru mine capătă forma unui proiect, nu doar un vis, și anume ca acest oraș să depună un dosar de candidatură extrem de puternic pentru titlul de capitală culturală europeană la următorul apel care va fi din partea Ministerului Culturii, la solicitarea Uniunii Europeană.




Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.1844 secunde