X

Marius Coţofan, despre viața personală și cea profesională: "Dacă faci totul cu pasiune și plăcere, există loc pentru toate"

5462

Articole de la același autor

În cadrul unui interviu acordat cotidianului „Cuget liber”, directorul Centrului Regional Meteorologic Dobrogea, Dumitru Marius Coțofan, a făcut dezvăluiri impresionante despre viața lui particulară, anii studenţiei şi amintirile frumoase din acea perioadă, prognoze, vreme şi, de ce nu, pentru că tot este în trend acum, ciclonul Ashley.

-Bună ziua, domnule director! Înainte de toate, aș vrea să vă prezentați, pentru ca cititorii să afle cine este Dumitru Marius Coțofan, directorul Centrului Regional Meteorologic Dobrogea.


-Bună ziua! Sunt un ardelean născut în urmă cu 47 de ani, într-un orășel micuț, Dumbrăveni, între localitățile Sighișoara și Mediaș. Comunitatea în care am crescut în anii ’80 se asemăna foarte mult cu spiritul Dobrogei, adică aveam colegi și prieteni români, sași, unguri, romi, evrei, armeni de la care am învățat foarte multe lucruri și obiceiuri folositoare în viață.

-Ce facultate ați absolvit și când ați luat decizia că meteorologia vi se potrivește cel mai bine?

-După o ratare la limită la Facultatea de Medicină de la Târgu Mureș am luat decizia să urmez școala postliceală de meteorologie de la Arad, care, la aceea vreme, era singura unde se formau specialiști pentru rețeaua națională de observații meteorologice. După această școală am absolvit Facultatea de Geografia Turismului.

-De ce meteorologie și nu altceva? Pasiunea a început în copilărie?

-Pot să spun pentru faptul că în oraș aveam o stație meteorologică, am fost fascinat mereu de căsuțele cu aparatură și unde credeam eu la vremea respectivă că se face și prognoza (total fals). Ulterior, faptul că profesorul de geografie, un mare om, a început de la 14 ani să ne ia în expediții cu cortul în munții mari ai României ne-a insuflat faptul că trebuie să fim atenți la schimbarea bruscă a vremii și mai ales ne vorbea de fronturile atmosferice pentru prima dată. Și astfel, cu pasiunea pentru drumeții și natură insuflată, am considerat că pot să o îmbin cu o meserie în mijlocul naturii. Faptul că eu nu am făcut armata consider că l-am compensat cu viața grea de la stațiile izolate unde trebuie să îți gătești singur, să topești zăpadă, să ai apă și să spargi zilnic lemne ca să ai căldură înăuntru, într-un cuvânt, trebuie să fii gospodar.

-Cum și unde v-ați făcut practica? Povestiți-ne în câteva rânduri cum au fost anii studenției, anii de început în această meserie frumoasă.

-Practica de început am făcut-o în primul an la Arad. Aveam trei zile cursuri și două zile practică și preferam, în loc să rămânem în cămin, eu şi colegul meu, să luăm la pas stațiile meteorologice izolate și să cunoaștem mai bine observațiile meteorologice din teren. Ulterior, de la sfârșitul anului I al școlii de la Arad am avut extraordinara șansă să fiu angajat la stația meteorologică Vf. Ţarcu, situată la o altitudine de 2.180 m, una din cele mai izolate stații meteorologice din sud-estul Europei (construită între anii 1953-1960). La această stație, din păcate, sunt și singurele pierderi de vieți omenești din sistemul național de meteorologie (ultimul accident s-a petrecut pe 19 decembrie 2009, în care și-au pierdut viața șeful stației și soția). Ulterior, în anii facultății am lucrat la stația meteorologică Bucin, în munții Gurghiului, la altitudinea 1323 m și la stația meteorologică Dumbrăveni.





-Ce înseamnă să fii meteorolog? Ce faceţi, mai exact?

-De exemplu, dacă vorbim de meteorologul de serviciu de la stația meteorologică, lucrurile sunt puțin mai simple și se rezumă la observațiile meteorologice, colectarea datelor și transmiterea lor, dar și activități curente de mentenanță a stației și activități administrative. Dacă vorbim despre meteorologul previzionist, lucrurile sunt mult mai complexe și necesită mulți ani de perfecționare și practică. La Serviciul Regional de Prognoză a Vremii Constanța sunt elaborate prognoze detaliate (caracterizarea vremii, nebulozitate, fenomene, vânt, temperaturi maxime și minime) cu o anticipație de până la patru zile, precum și o tendință pentru următoarele trei zile, pentru Dobrogea. Se mai realizează și prognoze pentru vestul Mării Negre (direcția și viteza vântului, gradul mării, înălțimea valului semnificativ și a celui maxim, vizibilitate). În timpul sezonului estival se fac, de asemenea, prognoza pentru zona de litoral și, punctual, cele pentru anumite stațiuni (care includ, în plus față de prognoza clasică, și temperatura apei marii). Aceasta reprezintă partea de sinoptică.

-Ce sarcini îi revin specialistului care face prognozele nowcasting?

-Meteorologul de la nowcasting urmărește evoluția parametrilor meteorologici în timp real, imaginile radar și pe cele satelitare, fiind pregătit să emită în orice moment avertizările pe termen scurt (pentru 1-3 ore, în cazul fenomenelor specifice instabilității atmosferice, sau până la 6 ore în situații cu vânt intens sau ceață).



-Cum se transmiteau pe vremuri datele despre vreme și cum se transmit acum?

-Eu la angajare, în anul 1998, am prins transmiterea datelor prin stații EMI către o stație colectoare (Caransebeș), care transmitea mai departe la serviciul de colectare a vremii Timișoara. Am prins și transmiterea datelor meteo prin mesaje, cu ajutorul telefonului mobil (un mare pas - 1999). Acum, tot sistemul de transmitere este fie autonom, direct din platforma stației, cu ajutorul unui modem GSM 4G, fie din calculatorul stației de către meteorologul de serviciu care validează datele de la stație, adaugă propriile observații vizuale și le transmite prin rețeaua intranet a Administrației Naționale de Meteorologie.

-Cum se îmbină dragostea pentru nori, turbulențe, zile senine, furtuni, ceață, secetă cu viața de familie?

-Dacă faci totul cu pasiune și plăcere există loc pentru toate, chiar dacă soția și copiii nu sunt cei mai fericiți când știu că urmează un episod nou de viscol sau de precipitații abundente și știu că rămân 2-3 zile alături de colegii de la prognoză. Și vă spun sigur că nu sunt zile și nopți ușoare când știi că de prognoza emisă de noi depinde închiderea anumitor tronsoane de drumuri.



-Ce părere aveți despre ciclonul Ashley?

-Ashley nu a existat, nu există! Este vorba de un nume pe care ar putea să-l ia un ciclon dinspre Oceanul Atlantic dacă va îndeplini niște condiții. Adică intensificări ale vântului de peste 100 km/h, precipitații abundente. Nu este cazul! Acesta încă nu s-a născut, dar la un moment dat, când se va naște, este primul pe listă. Iar ceea ce s-a întâmplat la noi în țară nu are nicio legătură cu un astfel de ciclon. Ceea ce s-a întâmplat în România a fost pentru că am avut un contrast termic foarte mare între cele două mase de aer. Ne amintim cum a fost la sfârșitul săptămânii, cu temperaturi de 30 de grade Celsius, iar luni am avut maxime de cel mult 15 grade Celsius. Acest contrast termic foarte mare a fost capabil să mențină mișcări convergente, convective, puternice, generând cantități de precipitații în toate modurile posibile. Și într-adevăr au fost precipitații. Am avut cantități de 50-70 de litri pe metrul pătrat în unele zone.

-Ne vom mai confrunta în perioada următoare cu evenimente meteo extreme în Constanța?

-Cu siguranță vom avea multe evenimente extreme. Într-o zi în care atmosfera este instabilă, pe lângă ploile de vară, de scurtă durată, pot apărea și episoade cu vreme extrem de severă. În zonele respective vorbim despre convecție profundă (o regiune de curenți ascendenţi puternici, ce au viteze de peste 10 m/s, care se pot extinde până la 100 km2 pe orizontală). 





Comentează știrea

Nu există comentarii introduse pentru acest articol!

Articole pe aceeași temă

Pagina a fost generata in 0.4259 secunde