1 Mai neelectoral - fără mici și bere pentru pensionarii constănțeni

Dacă în anii trecuți un mic și o bere date de pomană prin parcurile constănțene cântăreau mult în urne, anul acesta, pentru că alegerile sunt departe, administrația Mazăre pare că a uitat cu totul de fidelii votanți de vârsta a treia.

În urmă cu doi ani, administrația Mazăre pompa peste două miliarde de lei vechi, bani publici, în organizarea unui 1 Mai muncitoresc cu mici, bere, suc și chifle în cele opt cluburi de pensionari ale Constanței. Evenimentul era, oficial, unul pentru constănțeni, organizat la inițiativa samaritenilor Constanței, primarul Radu Mazăre și pre-ședintele Consiliului Județean, Nicușor Constantinescu, ei fiind, de altfel, prezenți la sărbătoare, în Parcul Tăbăcăriei, pentru a lua pulsul… cetățenilor. În realitate, însă, 2008 a fost anul alegerilor locale, iar mai marii municipiului, respectiv ai județului, au dat de pomană, din banii plătitorilor de taxe și impozite, 66.000 de porții cu produsele mai sus menționate, măsurându-și astfel, printr-o dizgrațioasă baie de mulțime, notorietatea în rândul alegătorilor fideli, anume pensionarii, și făcând o campanie electorală ca la carte.
De 1 Mai în 2008, președintele CJC Nicușor Constantinescu împărțea, în stânga și în dreapta, cărți de vizită cu numele său, instituția pentru șefia căreia candida a doua oară și un număr de telefon. Primarul, în schimb, era adulat de pensionari, pupat de femei, pozat de tinere. Atmosfera electorală era completată de viceprimarul Gabi Stan, dar și de cei intrați, la vremea respectivă, pe listele Consiliului Local Municipal și Consiliului Județean, care se înghesuiau, și ei, să simtă cum trăiește pensionarul de rând. Nu în ultimul rând, trepădușii din Primărie păreau să țină trena edilului-șef, acesta din urmă fiind asaltat de problemele care-i erau aduse la cunoștință de pensionari: câinii vagabonzi, trotuarele și alte de genul acesta.

Doi ani mai târziu
1 Mai 2010 nu a mai suscitat interesul municipalității. Nu tu mititei serviți, ca în urmă cu doi ani, pe capacele tomberoanelor din Parcul Tăbăcărie, nu tu cluburi de pensionari, băi de mulțime, baloane și eșarfe roșii, pupături apăsate pe ambii obraji, strângeri de mână și fotografii, promisiuni și multă, dar multă campanie. Deh, nu mai este an electoral, nu mai există o miză bine conturată, iar pensionarii, cei mai fideli alegători ai lui Mazăre, au dezamăgit actuala administrație și, în speță, pe primar, atunci când, la alegerile prezidențiale din 2009, au ales: "ori Mazăre, ori Băsescu".
Altminteri, multe dintre problemele de acum doi ani au rămas neschimbate: haitele de câini vagabonzi, starea trotuarelor și știrbirea, încet și sigur, a demnității acelor pensionari care, forțați sau nu, așteaptă încă din timpul nopții la interminabile cozi, pentru a-și primi, de opt ori pe an, punga cu pui și ulei.
Probabil că argumentul invocat pentru lipsa evenimentelor de anul acesta va fi criza. Un argument slab, însă, căci am putea să judecăm cu exact aceeași unitate de măsură atunci când ne gândim că administrația nu are, în 2010, bani pentru subvenția gigacaloriei, transportul studenților, plata însoțitorilor persoanelor cu handicap. Dacă ar fi economisit, ca furnica din fabulă, și n-ar fi petrecut, precum greierele, din banii tuturor constănțenilor, băgați în evenimente cu dedicație, municipalitatea nu s-ar fi plâns acum.