Agricultură de subzistență + sărăcie lucie = satul dobrogean

Locuitorii comunelor din județul Constanța continuă să practice agricultura de subzistență. Și o fac, potrivit declarațiilor primarilor contactați, în proporție de peste 85% dintre ei. Dacă nu ar putea face agricultură, susțin gospodarii-șefi, oamenii nu ar mai avea ce să mănânce.

Pământul și vaca
Conform spuselor primarului din Pantelimon, Vasile Neicu, peste 85% dintre locuitorii comunei se ocupă cu agricultura. "Pământul și vaca. Astea sunt principalele surse de venit ale oamenilor. Dacă nu le-ar avea, pot să vă spun clar că nu s-ar mai descurca", explică șeful administrației publice locale din Pantelimon. Primarul deplânge soarta celor care l-au ales și care, din cauza crizei, apelează din ce în ce mai des la el în speranța de a-i ajuta așa cum poate: "Vin în fiecare zi la primărie părinți cu mai mult de doi copii care spun că nu mai au ce să le dea de mâncare. Este extraordinar de greu".
Vasile Neicu spune că, dintre cele cinci magazine alimentare din comună, unul a dat faliment, iar un altul funcționează doar atunci când patronul dispune de bani pentru a-l aproviziona. "Altminteri, cei care încă mai funcționează, nu cred că fac nici măcar un milion de lei vechi pe zi", a mai menționat primarul comunei Pantelimon.

"Nu există o palmă de pământ nearat"
Situația nu diferă prea mult nici în localitatea Mihai Viteazu, acolo unde, așa cum susține primarul Gheorghe Grameni, "nu există o palmă de pământ nearat". "Cei care muncesc, muncesc în agricultură. Toți au utilaje. Și dacă ar vrea să plece, nu au cui să vândă pământul și unde să se ducă", declară șeful administrației locale.
Ceea ce face, însă, ca anul 2010 să fie mai greu decât precedenții este că, pe lângă faptul că e criză, "încă nu plouă, aspect care ar putea compromite cultura de rapiță", spune Grameni. Primarul precizează că rapița a fost semănată între 10 și 15 septem-brie, dar că dacă în aproximativ două săptămâni nu va ploua, bună parte din cultură va fi calamitată.
De trăit, oamenii trăiesc îndeosebi de pe urma culturilor de grâu și de floarea soarelui, dar și din zootehnie.
Cât despre cele câteva magazine din comună, Gheorghe Grameni susține că, deși proprietarii lor nu au pus încă lacătul pe ușă, "cu greu găsești vreun magazin la care să schimbi o bancnotă de o sută de lei".
Cât privește depunerea vreunui proiect cu finanțare europeană, primarul din Mihai Viteazu se declară dezamăgit. El precizează că a depus un proiect pe Măsura 3.2.2., care presupunea realizarea unui sistem de canalizare și a unuia de alimentare cu apă, dar că acesta a fost declarat eligibil, însă nefinanțabil. "N-am avut prieteni acolo unde trebuie. Am pierdut pe criterii politice", remarcă primarul comunei constănțene.

"Fără agricultură, oamenii ar trebui să cerșească"
Primarul din Bărăganu, Constantin Bențea, afirmă că "situația din comună e groaznică": "N-avem industrie, n-avem comerț, n-avem nimic. Aveam o fabrică de cărămidă, însă a dat faliment. Pământul e singura sursă de existență a oamenilor. Fără agricultură, ei ar trebui să cerșească". Potrivit declarațiilor gospodarului șef, țăranii din Bărăganu nu mai lucrează pământul individual, ci l-au dat în arendă, în asociații.
Recoltele de anul acesta nu au fost, însă, foarte slabe, în sensul că producția la hectar a fost, în ce privește grâul, de 3.500 de kilograme, iar cea de floarea soarelui undeva între 1.500-1.800 de kilograme, ceea ce, susține Bențea, "nu e chiar de speriat".
Dar, cu toate acestea, primarul declară că "oful e mare, din moment ce oamenii trăiesc doar din agricultură și din ce mai produc prin grădini".
Deși descrie situația în cele mai sumbre culori, primarul comunei Bărăganu nu mai vrea să depună proiecte pentru finanțare europeană fiindcă, potrivit afirmațiilor sale, "toate sunt declarate eligibile, dar nefinanțabile". Astfel, Bențea explică faptul că, "chiar în ziua în care se deschide sesiunea de depunere a proiectelor, apare un nou criteriu în selectarea acestora, criteriu de care nu s-a știut până la acel moment și care determină o scădere considerabilă a punctajului proiectelor". "În final, se spune că ele nu au întrunit punctajul necesar și, deci, sunt nefinanțabile", adaugă Bențea. În cele din urmă, primarul conchide pesimist: "E vai de capul nostru".

Păstrători de tradiții
Și în comuna Ostrov oamenii își duc traiul de zi cu zi cu ajutorul agriculturii. Acesteia i se adaugă, așa cum a declarat primarul Niculae Dragomir, zootehnia. Șeful administrației locale a menționat că nu doar criza a creat probleme în 2010, ci și capriciile vremii, care au determinat o scădere a producției cerealiere și chiar și a celei de legume și fructe, cu mult diminuate.
Oamenii cultivă îndeosebi grâu și floarea soarelui "și fac asta de-o viață, aceasta fiindu-le ocupația de bază", explică primarul. "Păstrează tradiția, dar e, în același timp, munca lor de zi cu zi", a adăugat el.
Referitor la accesarea de fonduri europene, Niculae Dragomir a anunțat că a avut loc procedura de licitație pentru proiectul Casa Verde, care presupune încălzirea apei menajere pentru internatul din localitate.