Autoritățile locale constănțene, restante la capitolul acces la informațiile de interes public

Institutul pentru Politici Publice a organizat vineri, la Constanța, o dezbatere intitulată "Transparența instituțiilor și colaborarea societății civile cu aleșii din plan local și central", eveniment la care au luat parte reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale, jurnaliști, dar și parlamentari constănțeni. Prea puțini, e drept.
Potrivit declarațiilor Elenei Iorga, director de programe în cadrul IPP, derularea acestei dezbateri publice la Constanța "nu a fost deloc întâmplătoare" și asta pentru că, susține ea, "IPP are o istorie relativ tumultuoasă cu autoritățile din Constanța în ceea ce privește accesul la informații de interes pu-blic", în sensul în care, nu o dată, Primăria și Consiliul Județean Constanța au refuzat să răspundă solicitărilor făcute de IPP în baza Legii 544/2001.
Astfel, reprezentanți ai ONG-urilor Mare Nostrum, World Vision, Aso-ciația Pro Democrația, Oceanic Club Constanța, Centrul pentru Resurse Civice și Alianța pentru Unitatea Romilor (Filiala Tecuci, Galați) au discutat, în cele două sesiuni ale evenimentului de vineri, despre relația pe care o are presa, la ora actuală, cu autoritățile publice locale, dar și despre aceea existentă între jurnaliști și cetățeni cu reprezentanții electoratului în Parlament, ca purtători de cuvânt ai autorităților centrale. Parteneri de dialog le-au fost deputații Aledin Amet (UDTTMR) și Matei Brătianu (PSD). Ceilalți deputați și senatori constănțeni nu au catadicsit să dea curs invitației IPP, deși doi dintre aceștia (deputatul PNL George Dragomir și senatorul liberal Puiu Hașotti) figurau chiar în programul dezbaterii. La eveniment au mai luat parte și doi consilieri de la cabinetul parlamentar al de-putatului Colegiului 8, social-democrata Manuela Mitrea.

"Administrația locală constănțeană dă o interpretare originală Legii 544"
Printre problemele ridicate s-au numărat: standardele duble pe care le aplică, uneori, autoritățile locale în ceea ce privește accesul la informații de interes public, dar și instituirea, de către unele primării din țară, a taxei pentru transparență care, deși permisă de lege, a îngreunat demer-surile IPP de a intra în posesia docu-mentelor solicitate în baza aceleiași Legi 544 privind liberul acces la informațiile de interes public.
În ceea ce privește administrația publică locală, Elena Iorga a explicat faptul că, "deși IPP a exercitat o presiune constructivă asupra autorităților în scopul transparentizării activității lor", pașii făcuți până la acest moment "rămân mici". "Lucrurile nu stau deloc bine la nivelul Constanței și asta pentru că sunt mari restanțe pe segmentul problemelor ce țin de accesul la informațiile de interes public. Autoritățile publice locale dau o interpretare originală Legii 544, în sensul că accesul la informații există puțin spre deloc", a explicat directorul de programe din cadrul IPP. Totodată, el a ținut să menționeze că eforturile întreprinse până la acest moment de IPP trebuie continuate de organizațiile nongu-vernamentale de la nivel local.
Nu în ultimul rând, menționăm că, potrivit explicațiilor Elenei Iorga, IPP a acționat în instanță Primăria Constanța pentru refuzul de a răspunde unei solicitării în baza Legii 544 referitoare la lista de achiziții publice a instituției pe anul 2008. Dosarul se află, în prezent, pe rolul instanței. Interesant de remarcat e, însă, faptul că, odată cu acționarea în instanță de către IPP a administrației locale, aceasta din urmă "a început să dea", conform precizărilor Elenei Iorga, "dovadă de ceva mai multă deschidere". Problemele nu se termină, însă, aici, concluzia evenimentului de vineri fiind aceea că presiunea constructivă trebuie continuată asupra admi-nistrației constănțene.