Concurs Candidați pătați. Pe ce criterii?

Inițiativele diverselor publicații, societăți și organizații non guvernamentale de a alcătui, înainte de alegerile generale din 30 noiembrie, liste cu acei candidați care, dintr-o multitudine de motive, nu sunt demni să reprezinte electoratul în Parlamentul României sunt salutare.

Prin candidați care nu sunt demni de mandatul de parlamentar înțelegem acei aspiranți care fie desfășoară o activitate parlamentară - și nu numai - execrabilă, fie sunt implicați în acte de corupție sau activități caracterizate de conflicte de interese. Atâta vreme, însă, cât aceste studii, liste și topuri ale "candidaților pătați" sunt realizate având la bază o documentare slabă, o atitudine părtinitoare și îndeosebi o serie de argumente neconvingătoare, demersul compromite, din fașă, lobby-ul pentru un Parlament curat. Alegătorii trebuie să știe pe cine votează, cu atât mai mult cu cât "pătații" se înghesuie să candideze la mandatele de senatori și deputați. Dar ca să voteze în cunoștință de cauză, e necesar ca mult mediatizatele topuri să reprezinte garanția reală a unei nominalizări corecte, "pe lista neagră", a acestor candidați.

România Curată îndeamnă la votul "cu ochii pe listele negre"
Portalul anticorupție România Curată a dat publicității lista celor 244 de candidați care nu au îndeplinit cele patru criterii ale Coaliției România Curată (în 2008, activitățile Coaliției au fost susținute de CEE Trust, Open Society Institute, Global Opportunity Fund - administrat de Ambasada Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și National Endowment for Democracy), dintre care 221 de parlamentari au refuzat să semneze Pactul cu Statul de Drept. Pe listele Coaliției figurează 63 de "candidați - traseiști" și 19 care au probleme cu Justiția. Coaliția PSD-PC figurează pe liste cu 127 de candidați, PNL cu 66, PRM cu 19, iar PD-L cu 12. Îndemnul Coaliției România Curată presupune ca electoratul să nu voteze cu niciunul dintre acești candidați.
Interesant de remarcat este însă faptul că, așa cum se arată într-un comunicat de presă al Coaliției, "absența unui candidat de pe listă nu reprezintă un certificat de integritate în alb". Pe de altă parte, în același comunicat se specifică: "Prezența unui candidat pe listă echivalează cu recomandarea de a nu vota respectiva persoană, a cărei integritate a fost monitorizată de către Coaliția pentru un Parlament Curat".
Criteriile de integritate, așa cum au fost ele utilizate în alcătuirea listelor ("Top 10 candidați pătați", "Lista candidaților migratori prin două partide", "Lista candidaților traseiști cu peste trei partide la activ" și "Candidații penali"), fac referire la "urmărirea penală sau trimiterea în judecată a candidatului pe motive penale, care țin în primul rând de corupție", la "comportamentul împotriva statului de drept, temelie a unei democrații europene", dar și la prezența pe listele anterioare ale Coaliției România Curată a politicienilor care nu corespundeau criteriilor de integritate folosite la elaborarea actualelor "liste negre". Nu în ultimul rând, "migrația de la un partid la altul" constituie, de asemenea, un criteriu în nominalizarea candidaților "pătați".

Pătați, pătați, dar pe ce criterii?
La o analiză mai atentă se remarcă, însă, faptul că listele nu sunt tocmai cele mai edificatoare semnale pentru cetățenii cu drept de vot și asta pentru că ele sunt incomplete. Astfel, în ceea ce îl privește pe Stelian Duțu, candidat independent pe Colegiul 5 la Camera Deputaților, el figurează în lista "Candidaților penali". În acest sens, în cazul lui, se precizează: "Fost deputat PD, Stelian Duțu a fost trimis in instanță de procurorii DNA fiind acuzat de prejudicierea bugetului consiliului județean Constanța, al cărui președinte era, cu 3,3 milioane euro. Procesul se judecă la instanța supremă".
Demersul "Votează cu ochii pe listele negre" inițiat de România Curată vine în aceeași perioadă în care publicația "Academia Cațavencu" a dat, și ea, publicității "Lista candidaților pătați". Duțu figurează și pe această listă, cu mențiunea că, în ceea ce îl privește, fie dintr-o documentare săracă, fie pentru că nu sunt "judecați" toți candidații cu aceeași măsură (chiar așa: cine o fi fost responsabil de lista candidaților din județul Constanța?!) se precizează: "Deputat traseist, fost lider al filialelor Constanța ale PD, PNL, PUR,
PD-L. Pe bunurile sale DNA a depus sechestru asigurator, după ce fostul președinte al Consiliului Județean a adus instituției, prin abuz în serviciu, prejudicii de peste trei milioane de euro". Nu "ar fi adus", nu "procesul încă se află pe rolul instanței", ci "Duțu a adus prejudicii de peste trei milioane de euro". NB: procesul se judecă la instanța supremă, în prezent neexistând o condamnare definitivă! În ceea ce privește "traseismul", Duțu poate fi întotdeauna considerat un politician traseist, dar nu un "deputat traseist" și asta pentru că, în mandatul actual (Legislatura 2004 - prezent) Duțu nu a debarcat din tabăra unui partid pentru a trece la altul. În acest sens, menționarea atât a PD, cât și a PD-L, nu își are sensul, atâta vreme cât, să nu uităm, PD a fuzionat cu PL-D-ul după alegerile europarlamentare de anul trecut.
Pe "lista neagră" a candidaților constănțeni se regăsește însă, la capitolul "Lista candidaților migratori prin două partide" deputatul liberal Andrian - Sirojea Mihei, candidat PNL pe Colegiul 10 la Camera Deputaților. Potrivit site-ului Camerei Deputaților, în mandatul prezent, Mihei a "pendulat" de la PUR-SL (până în mai 2005) la PC (până în septembrie 2005) și, în cele din urmă, la PNL (din septembrie 2006), partid din partea căruia candidează și la alegerile din 30 noiembrie.
Mihei nu a fost nominalizat de "Academia Cațavencu" în controversata listă. Colegul său, însă, liberalul Constantin Matei, aspirant la un mandat de deputat pe Colegiul cu numărul 9, da. Motivul este acela că, în calitate de "Director al Administrației Porturilor Maritime Constanța face parte dintr-un grup liberal implicat în afacerile turistice din zona Histria". Și în cazul lui Matei, argumentarea este, dacă nu derizorie, cel puțin neconvingătoare. Unde scrie că un candidat la alegerile generale din acest an nu are voie să facă afaceri?!?

Mircea Banias, deja senator
Un candidat ar trebui, totuși, să mulțumească publicației "Academia Cațavencu". Democrat - liberalul Mircea Banias este menționat în această listă doar tangențial, fiind numit "senatorul Banias". Președintele Organizației Județene a PD-L Constanța nu este senator în prezent, dar aspiră la această funcție și, în acest sens, candidează pe Colegiul 4.
Concluzionând, listele mult trâmbițate nu sunt, în pofida părerii generale, de o relevanță absolută. Și asta fie pentru că "scapă" din vedere anumiți aspiranți, fie, poate cel mai important, pentru că argumentele și criteriile folosite în nominalizarea candidaților pătați nu sunt tocmai viabile. O mai bună documentare (în teren) n-ar strica. În aceeași ordine de idei, o verificare a CV-urilor și activității candidaților (dintre care, ce-i drept, unii sunt departe de profilul politicianului ideal) ar reprezenta, poate, un pas mai aproape de o listă tributară unui Parlament curat.